Bătaie pe fasole de Ziua Naţională

Sute de buzoieni s-au călcat ieri în picioare pentru a prinde o farfurie cu sarmale sau fasole oferită gratuit de autorităţi. Românii au petrecut diferit ziua de 1 Decembrie. În vreme ce sibienii s-au delectat cu mâncare tradiţională românească, arădenii au stat la coadă pentru gulaş şi colac unguresc.

Câteva sute de buzoieni s-au călcat ieri în picioare pentru a prinde una dintre farfuriile cu sarmale sau fasole oferite gratuit de autorităţile locale. La un moment dat, totul a degenerat într-o încăierare în urma căreia câteva zeci de persoane au fost busculate şi rănite uşor.

Doar intervenţia forţelor de ordine a făcut ca îmbulzeala de la corturile cu mâncare să nu se transforme într-o tragedie. Buzoienii au mâncat aproape o tonă de fasole şi 2.000 de cârnaţi.

Fasole cu ciolan pentru toată comuna

O festivitate similară a avut loc la Brăila, dar fără incidente. Aici s-au consumat 2.400 de porţii de fasole scăzută, 2.400 de cârnaţi, 150 de kilograme de murături şi 200 de kilograme de vin fiert.

Mihai Ciubotariu, din comuna Comarna, judeţul Iaşi, pregăteşte în fiecare an, de Ziua Naţională a României, un cazan uriaş cu fasole, ciolan şi cârnăciori pentru toţi cei care vor să-i treacă pragul casei. „Când m-am stabilit aici, am văzut că lucrurile nu sunt aşa cum eram eu obişnuit la Târgu Neamţ, unde m-am născut. De 1 Decembrie trebuie să fii mândru că eşti român şi să te bucuri de acest lucru. Aici, patriotismul trebuie încă cultivat", a spus juristul Mihai Ciubotariu.

La pregătirea mâncării, cel mai important lucru, spune bucătrarul, este ca boabele mari de fasole să fie puse 24 de ore în apă, la umflat. „La un ceaun de o sută de litri, am pus aproximativ 25 de kilograme de fasole, 15 kilograme de costiţă şi câte 10 kilograme de cârnăciori şi scăriţă. Bineînţeles, nu pot lipsi verdeaţa, ceapa, uleiul şi condimentele", a explicat Mihai Ciubotariu.

Sărbătoare cu mâncare ungurească

Mâncărurile tradiţionale au pierdut teren în faţa celor ungureşti la Arad, de ziua naţională a României. Vecinii de peste graniţă au adus cu ei cele mai bune produse culinare, de la cârnăciori picanţi, tocăniţe şi gulaş până la celebrul cozonac Kurtos Kalacs.

Cel mai mare succes l-au avut colacii spiralaţi, cu nucă, mac sau scorţişoară, care i-au ţinut pe arădeni minute bune la cozi. „În fiecare zi am ocazia să mănânc sarmale sau mămăligă, de aceea încerc măcar la evenimente să schimb reţeta românească. Azi am gustat din cozonacul împletit, de care am fost foarte mulţumită", a mărturisit arădeanca Viorica Putin.

Ospăţ tradiţional în oraşul de pe Cibin

La Sibiu autorităţile n-au dat mâncare participanţilor la eveniment, care au trebuit să-şi îndrepte paşii către restaurante. Bucătarii unuia dintre localurile-simbol ale oraşului, „La Turn", au pregătit un meniu special, compus din mâncare tradiţională românească.

Clienţii s-au putut bucura de un platou ţărănesc, încărcat cu caltaboş, jumări şi cârnaţi de casă. La felul doi, aceştia au primit muşchi de porc cu cartofi ţărăneşti, iar desertul a fost format dintr-o porţie de papanaşi. ( Au mai colaborat Elena Dumitra, Radu Romanescu şi George Cojocaru)

Elicopterul Puma, sabotat de ceaţă

Elicopterul IAR Puma Naval, cea mai nouă dotare a Forţelor Navale ale României, n-a mai zburat la parada militară de la Bucureşti. Elicopterul n-a putut decola din cauza ceţii. Din acelaşi motiv, nici avioanele AN 30, AN 26 şi IAR 99 Şoim n-au mai survolat Arcul de Triumf. Singurele aeronave în zbor au fost un avion de transport C 130 Hercules şi şase avioane de luptă MiG 21 LanceR. Mihai Diac