Pregătiri la Moscova pentru Ziua Victoriei. Putin construiește o replică în mărime naturală a Reichstagului

Momentul în care steagul sovietic a fost arborat deasupra clădirii parlamentului german va fi reconstituit la Moscova în cadrul unei piese de teatru, decorul urmând să fie utilizat ulterior pentru un film de propagandă.

Rusia a construit o replică în mărime naturală a clădirii Reichstagului pentru a organiza reconstituiri de Ziua Victoriei ale capturării acesteia de către forțele sovietice în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Vladimir Putin continuă rescrierea simbolică a istoriei în cheia unui prezent tot mai marcat de propagandă și militarism. Într-un parc de distracții de la marginea Moscovei, autoritățile ruse au ridicat o replică la scară 1:1 a clădirii Reichstagului – locul simbolic al prăbușirii Germaniei naziste în 1945 – care va găzdui, în luna mai, o reconstituire teatrală a momentului în care steagul sovietic a fost arborat pe Parlamentul german.

Spectacolul, intitulat ”Victoria! Un drapel deasupra Reichstagului”, este regizat de Igor Ugolnikov, nume frecvent asociat cu proiecte de glorificare a armatei ruse, și este programat de două ori pe zi, în paralel cu parada militară tradițională de 9 mai. Evenimentul marchează o schimbare de ton în celebrarea Zilei Victoriei: de la comemorare solemnă la glorificarea agresivă a forței militare.

Construcția replicii nu este doar un decor de spectacol. Este, potrivit TASS, o platformă pentru un viitor film de propagandă și un exercițiu de “imersie totală” în atmosfera Berlinului ocupat. Clădirea vine cu fațadă avariată, urme de gloanțe și peste 30 de vehicule militare reconstituite, inclusiv tancuri și avioane istorice sovietice.

Ironia nu scapă însă istoriei reale: omul care a arborat steagul roșu deasupra Reichstagului în 1945, Alexei Berest, era ucrainean, asistat de un georgian. Deși a negociat cu ofițerii SS înainte de ocuparea clădirii, Berest a fost ignorat de autoritățile sovietice postbelice, posibil din cauza originii sale.

În actualul context al războiului din Ucraina, în care Kremlinul justifică agresiunea printr-un pretins efort de “denazificare”, asemenea reconstituiri devin instrumente de legitimare simbolică a violenței. “Este un film snuff ideologic”, a comentat Sergej Sumlenny, de la Centrul European pentru Reziliență. “Un cult al violenței menit să alimenteze sentimentul unei puteri fără limite.”

Reacțiile internaționale sunt, până acum, rezervate. Ministerul rus al Apărării a profitat însă de ocazie pentru a lansa o nouă acuzație voalată la adresa Germaniei, amintind de incendierea Reichstagului în 1933 ca început al “drumului spre sânge și foc” al lui Hitler.

Replica Reichstagului nu este o premieră absolută. În 2017, o versiune redusă a clădirii a fost “cucerită” de tineri din armata de cadeți a Rusiei, sub ochii fostului ministru al apărării, Serghei Șoigu, într-un eveniment supranumit atunci “Disneyland militar”.

Putin însuși este obsedat de istorie. În 2021, chiar înaintea invaziei Ucrainei, publica eseul Despre unitatea istorică a rușilor și ucrainenilor, unde susținea că cele trei popoare sunt, de fapt, unul singur. De atunci, narațiunile Kremlinului au căutat constant să prezinte sprijinul european pentru Ucraina ca o revanșă amară pentru înfrângerea din Al Doilea Război Mondial.

280 de sisteme de apărare antiaeriană vor apăra Piața Roșie

Autorităţile ruse au amplasat lângă Moscova şi în regiunea din jurul capitalei ruse 280 de sisteme de apărare antiaeriană, aduse din diferite locuri de pe întreg teritoriul Federaţiei Ruse într-un singur scop: de a proteja Piaţa Roşie de eventuale atacuri ucrainene cu drone, a declarat luni expertul militar ucrainean Denis Popovici pentru postul de televiziune Freedom din Kiev.

În acest context, el a apreciat că numeroase obiective militare de pe teritoriul Rusiei au rămas fără protecţie antiaeriană, devenind astfel potenţiale ţinte pentru forţele armate ucrainene.

Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat lunea trecută un armistiţiu de trei zile în conflictul din Ucraina, cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la victoria împotriva Germaniei naziste. Încetarea focului ar urma să intre în vigoare la miezul nopţii de miercuri, 7 mai, şi va dura 72 de ore, până la miezul nopţii de sâmbătă (10 mai, ora 24.00), precizează un comunicat al Kremlinului. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins iniţiativa Moscovei, propunând o încetare a focului pentru 30 de zile. În plus, Zelenski i-a avertizat pe liderii străini care intenţionează să vină la parada din Piaţa Roşie că Kievul nu le poate garanta „securitatea“.