Luminiţa Suveică, nutriţionist: „Sănătatea are gust savuros, dacă mănânci sănătos“

Post, diete, astenie de primăvară. Nutriţionistul Luminiţa Suveică ne învaţă cum să ne alimentăm corect ca să ne simţim bine în orice perioadă a anului.

„Adevărul“: Doamna Suveică, ce gust are sănătatea?
Luminiţa Suveică: Sănătatea are un gust savuros dacă duci un mod de viaţă sănătos. Aş asocia-o cu gustul unei salate de fructe sau de crudităţi.

Când aţi înţeles că alimentaţia e un aspect important al vieţii?
Ţine de profesia mea. Sunt endocrinolog, am făcut o specializare în nutriţie, iar teza mea de doctor a fost despre diabetul zaharat. Am studiat alimentaţia pacienţilor mei şi am înţeles că e o problemă. Ei îşi închipuiau că a ţine o dietă în cazul diabetului înseamnă să nu mănânci nimic, o concepţie eronată. Mi-am dat seama că trebuie să le schimb atitudinea şi am început să promovez alimentaţia sănătoasă.

Care sunt regulile de bază pentru o alimentaţie corectă?
Cea mai importantă este regula celor trei mese pe zi şi a gustărilor servite între ele. Micul dejun este sfânt! Cei care sar peste dejun vin la serviciu nervoşi şi somnoroşi, deoarece creierul nu a primit energia necesară de dimineaţă. Apa este la fel de importantă, pentru că toate procesele din organism au loc în prezenţa ei. Doi-trei litri de apă pe zi sunt imperioşi pentru hidratare. Secretul meu: un pahar de apă pregătit de cu seară, în care pun o felie de lămâie, o linguriţă de miere şi câteva picături de echinaceea. Îl consum dimineaţa. Este un adevărat balsam care îmi dă energie, bună dispoziţie şi face bine stomacului. Nu uităm că apa se bea cu jumătate de oră până la masă şi la 20 de minute după. Seara vom mânca mai mult fructe, legume sau lactate degresate.

Unde greşim cel mai des când este vorba de alimentaţie?
Nu înţeleg oamenii care spun că nu au timp să mănânce dimineaţa. În schimb, seara mâncăm mult. În plus, când sunt multe bucate pe masă, obişnuim să punem şi să tot punem în farfurie fără a ne gândi cât am consumat. Acelaşi lucru facem şi în faţa televizorului. Nu trebuie să uităm de măsură!

Cum facem faţă asteniei de primăvară?
Legumele şi fructele de sezon ne ajută să scăpăm de astenie, fiindcă ele transmit energie, conţin vitamine şi microelemente. E vorba de varză, ţelină, sfeclă, morcov. Consumate proaspete zilnic, cu uleiuri naturale (de măsline, nuci, din seminţe de dovleac sau de struguri), acestea detoxifică organismul şi conferă o stare de bine. De asemenea, primăvara facem sport. O plimbare de 30 de minute pe zi este binevenită pentru oricine.

Dar ce mâncăm în post?
Recomand o listă unde sunt incluse ciupercile şi boboasele (nu doar fasolea). Legumele pot fi preparate variat, la fel ca şi dulciurile de post. Nu trebuie să uităm de seminţe, nuci şi fructe uscate. La o privire mai atentă, nu e o perioadă dificilă. Este important să intrăm corect în post şi să ieşim corect din această perioadă. Mai întâi renunţăm la carne, după care treptat la lactate. La masa de Paşte este categoric interzisă carnea de porc. Salatele trebuiesc pregătite fără maioneză. Se recomandă cel mult două ouă şi o bucăţică de pască.

Se apropie sezonul estival şi doamnele vor să arate cât mai bine. Ce diete recomandaţi?
Nu-mi plac dietele pentru că toate limitează varietatea de alimente şi multe dintre ele se termină cu excese. Corect ar fi să slăbeşti 500 de grame pe săptămână, nicidecum 3, 4, 6 kilograme. Aşa cum se topesc, la fel de brusc se vor adăuga după dietă. Zilnic trebuie să consumăm 50% de glucide, 20-30% de grăsimi şi până la 15% de proteine. Mă înspăimântă dietele cu sută la sută proteine. Ele duc la dereglări hormonale, metabolice şi risc crescut de obezitate. Cel mai bun remediu pentru a slăbi este o alimentaţie echilibrată şi sport.

Ce părere aveţi despre aditivii alimentari şi suplimentele de vitamine?
Le recomand doar primăvara şi pentru perioade scurte, de până la zece zile. Înainte de a le consuma, e nevoie de o consultaţie medicală şi o serie de analize care să confirme anumite carenţe.

Cum se alimentează în general moldovenii?
Din păcate, nu avem o cultură alimentară şi nu se pune accent pe calitate. De sărbători facem atât de multe bucate şi cheltuieli fără sens, când ar fi mai indicate câteva platouri cu produse într-adevăr benefice. Moldovenii investesc foarte puţin în sănătate. Considerăm că o avem gratuit şi nu o apreciem pe când studiile demontrează că, în mare parte, starea sănătăţii depinde de responsabilitatea faţă de propriul organism. Totuşi, în ultimul timp sporeşte numărul tinerilor interesaţi de bazele nutriţiei, fapt care mă bucură.

Cum apreciaţi bucatele tradiţionale româneşti sub aspectul beneficiului nutriţional?
Orice bucătărie tradiţională este gustoasă şi sănătoasă atunci când preparăm şi combinăm corect alimentele. Mămăliga reprezintă cereale benefice pentru organism, mai indicate decât pâinea. Dar ea nu se combină cu brânză, smântână şi carne, trebuie consumate separat. Sarmalele cu multe verdeţuri, preparate la cuptor şi fără ulei în exces sunt le fel de bune.

Care sunt cele mai frecvente maladii provocate de alimentaţia incorectă?
Pancreatitele, gastritele, colecistitele şi ulcerul gastric. Acutizările se înregistrează în fiecare an, mai ales după Paşte. Din păcate, ele nu mai pot fi corectate alimentar. Este necesar un tratament medicamentos, cu fermenţi şi pastile. 

Profesie: medic endocrinolog, nutriţionist, lector universitar;
Vârstă: 44 de ani;
Studii: USMF „N. Testimiţanu“, doctor în ştiinţe medicale, deţine un master în sănătate publică;
Stare civilă: căsătorită, un fiu.

În anul 2011 a scris manualul „Bazele nutriţiei“, adresat studenţilor şi recomandat publicului larg. În carte se regăsesc principiile alimentaţiei corecte, modele de meniuri, scheme şi tabele informative.