Kazahstanul, primul stat ex-sovietic la cârma OSCE

Statul cu o populaţie predominant musulmană va prelua de la 1 ianuarie şefia unei organizaţii pan-europen. Stabilitatea şi promovarea intereselor regiunii euroasiatice vor reprezenta obiective ale preşedinţiei kazahe a OSCE.

O ţară asiatică cu vocaţie europeană, o republică ce s-a desprins greu de Uniunea Sovietică, un teritoriu de 2.717.300 de kilometri pătraţi, mai întins decât al Uniunii Europene, desfăşurat între bazinul Volgăi şi lanţurile muntoase Tien Shan şi Altai, spre China, şi cu imense resurse.

O ţară musulmană care respectă toate religiile, astfel ar putea fi prezentat, pe scurt, Kazahstanul, ales, după multe polemici că nu ar respecta standardele democratice, să preia de la 1 ianuarie 2010 preşedinţia Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE). Astana a fost susţinută de toate fostele state sovietice, în frunte cu Rusia, dar şi de multe ţări europene, chiar membre UE, cum ar fi Germania.

Analiştii sunt de părere că această alegere reprezintă, pe lângă un mesaj simbolic, şi un impuls pozitiv. La douăzeci de ani de la dispariţia URSS, un stat fost sovietic va prezida o organizaţie simbol al „îngropatului" Război Rece şi va transmite mesajele democratice ale Uniunii Europene. În comparaţie cu vecinele sale din Asia Centrală, Kazahstanul a făcut o figură bună pe plan internaţional.

Astana duce o politică externă „multi-vectorială", de echilibru între Rusia, China şi Uniunea Europeană, fiind activă în toate organizaţiile internaţionale şi regionale. Pentru preluarea preşedinţiei OSCE, Ministerul de Externe kazah s-a pregătit mai bine de doi ani. A trimis tineri diplomaţi, dar şi funcţionari guvernamentali, la stagii de pregătire pe lângă Misiunea permanentă a OSCE de la Viena.

Priorităţile Astanei

În mod tradiţional, fiecare ţară care preia şefia OSCE trebuie să asigure continuitatea proiectelor demarate de fosta preşedinţie. Kazahstanul va prelua ştafeta de la Grecia.

Este firesc ca fiecare stat venit la conducerea organizaţiei să-şi promoveze şi interesele naţionale şi regionale, dar fără a neglija obiectivele statelor membre, cum ar fi neproliferarea nucleară, normalizarea situaţiei din Afganistan, lupta împotriva terorismului etc. Dar stabilitatea în regiunea Asiei Centrale şi promovarea toleranţei şi a dialogului intercultural în zona OSCE va reprezenta obiectivul central al preşedinţiei Kazahstanului în fruntea organizaţiei.

Vocaţia europeană

Astana are atuuri pentru a fi şi un bun mediator în „conflictele îngheţate" din fostul spaţiu sovietic, deoarece are relaţii bune cu toate părţile în conflict: cu Moscova şi Tbilisi, în ciuda războiului ruso-georgian din august 2008, cu Erevan şi Baku, în ciuda conflictului Nagorno-Karabah, cu Tiraspolul şi Chişinăul, în ciuda diferendului asupra Transnistriei.

Fiindcă are şi o bucăţică de teritoriu pe continentul european, Kazahstanul s-a dovedit a fi un bun candidat pentru a atinge un alt obiectiv al OSCE pentru 2010, respectiv promovarea securităţii energetice.

Astana este un partener interesat de proiectele UE în materie de diversificare a surselor de aprovizionare şi transport al petrolului şi gazelor. Pentru anul viitor, autorităţile kazahe şi-au propus un plan special, numit „Calea spre Europa", prin care se urmăreşte cooperarea cu ţările europene în domeniul energiei, al dezvoltării infrastructurii şi al mijloacelor de transport, al transferului de tehnologie.

Baikonur, acord cu Rusia

O altă sursă de venit pentru Kazahstan este şi cosmodromul de la Baikonur, moştenit după destrămarea URSS. Rusia închiriază complexul din 1999, pentru 115 milioane de dolari pe an, în timp ce lansările sunt operate în primul rând de către companii private pentru clienţi din întreaga lume.

Kazahstanul a primit de la Moscova mai mult de două miliarde de dolari, dintre care circa un miliard pentru cheltuieli de întreţinere şi de infrastructură. În 2004, cele două ţări au semnat un nou acord pentru complexul Baikonur, valabil până în anul 2050.

Comoara de uraniu

Criza financiară a stopat creşterea economică în 2009, dar preşedintele Nursultan Nazarbaiev se bazează pe resursele imense de petrol, gaze naturale şi uraniu pentru a da un nou impuls economiei în 2010. Agricultura reprezintă 14% din Produsul Intern Brut, Kazahstanul fiind şi un important exportator de grâu.

Inflaţia şi rata ridicată a şomajului sunt două dintre problemele majore cu care se confruntă autorităţile de la Astana.

Aflat pe locul al cincilea în topul ţărilor cu rezerve de uraniu, Kazahstanul şi-a propus să urce pe locul întâi.

Prima tentativă în acest sens a companiei de stat Kazatomprom a eşuat după ce preţurile la uraniu au scăzut vertiginos, de la 136 de dolari în iunie 2007 la 45 de dolari în prezent.

România poartă negocieri pentru a cumpăra uraniu sau chiar pentru a exploata uraniu din Kazahstan, în vederea asigurării necesarului de combustibil pentru Centrala de la Cernavodă, a declarat recent Tudor Şerban, secretar de stat în cadrul Ministerului Economiei.

Sărbătoare naţională

Astăzi, majoritatea kazahilor se vor îmbrăca în costumele naţionale, iar în sate vor fi instalate iurte - corturi folosite de kazahi nomazi în trecut - unde oamenii petrec, servesc beshbarmak - o mâncare tradiţională din carne de cal sau oaie, şi îşi fac unii altora cadouri, în special flori şi dulciuri.

Strategie

Pentru a evita căderea în plasa islamismului, preşedintele Nursultan Nazarbaiev a înfiinţat Universitatea Eurasia, prin intermediul căreia tinerii kazahi pot studia în Germania, Franţa, Rusia şi SUA.