Arhivele fostelor securităţi, o problemă spinoasă în Europa de Est

România, 2008: Legea care se afla la baza Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a fost declarată neconstituţională. Rezoluţiile de colaborare emise de CNSAS ar putea

România, 2008: Legea care se afla la baza Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a fost declarată neconstituţională. Rezoluţiile de colaborare emise de CNSAS ar putea fi lovite de nulitate, după declararea drept neconstituţională a articolelor care se referă la aparatul decizional al acestei instituţii.

Trecerea pe linie moartă a CNSAS ridica multe probleme în România, iar reacţiile celor "pro" au fost dure. Avizul de neconstituţionalitate dat CNSAS-ului a venit chiar la iniţiativa lui Dan Voiculescu, un fost colaborator al securităţii.

Însă nici în alte ţări ale fostului bloc comunist nu există încă o rezolvare în ceea ce priveste delicata problemă a colaborării cetăţenilor cu fosta poliţie secretă.

Germania şi Institutul Gauck

Imediat după căderea Zidului Berlinului, în 1989, agenţii STASI s-au grăbit să pună pe foc sau să toace arhivele. O parte din cetăţenii germani dornici să îngroape pentru totdeauna trecutul stânjenitor a închis ochii la practicile fostei poliţii secrete din estul ţării.

La scurt timp disidenţii est-germani au ocupat sediul STASI, salvând o mare parte din dosare. Un pas important a fost făcut în 1990, când a fost înfiinţată o comisie specială pentru controlarea dizolvării Ministerului Securităţii Interne. Astfel, sub conducerea pastorului Joachim Gauck apare primul Institut al Memoriei, care strânge toate arhivele consultate din 1992.

În paralel, Legea lustraţiei, adoptată în august 1990, a impus un control riguros al trecutului politic al funcţionarilor de rang înalt.

Câţiva dintre marii responsabili ai STASI au fost condamnaţi, dar mulţi dintre ei au trecut de filtrele oficiale, îndreptându-se spre sectorul privat. Legea privind controlul trecutului politic al înalţilor funcţionari, care ar fi trebuit să fie abrogată la sfârşitul anului 2006, a fost reînnoită.

Înfiinţarea Institutului Gauck, care se ocupă, din 1990, cu administrarea arhivelor fostei poliţii secrete est-germane, a suscitat numeroase controverse. Printre cei angajaţi să studieze perioada comunistă se află foşti agenţi ai STASI, dar şi foşti spioni.

Cehoslovacia a adoptat modelul german

In Cehoslovacia a fost interzisa imediat dupa 1990 accederea in functii publice a celor ce au facut parte din structurile fostei politii politice - asa numita lege a lustratiei.

Dar, spre deosebire de ce s-a întâmplat în Germania, accesul la dosarele rămase în custodia STB a fost adesea împiedicat.

În 2003, a fost publicată o listă cu 75.000 de colaboratori, dar puţine dintre numele care figurau aici s-au dovedit a fi cele ale unor oameni importanti din fosta poliţie secretă.

Situaţia s-a schimbat în 2007, când a fost adoptată o nouă lege, care permite accesul liber şi total la arhivele fostei poliţii secrete intr-un mod asemanator celui in care se desfasoara acum in Romania accesul la propriul dosar de urmarit.

Mai mult, un institut pentru studierea totalitarismului va începe să funcţioneze începând cu acest an. Această iniţiativă, dorită de multă vreme de guvernul de dreapta de la Praga, revenit la putere în 2006, a fost însă aspru criticată de presă şi opoziţie. În speţă, există temeri că astfel se deschide calea unor eventuale şantaje politice deoarece institutul va funcţiona sub autoritatea Ministerului de Interne.

Ungaria, coabitare pasnica cu trecutul

O primă lege privindu-i pe colaboratorii securitatii a fost adoptată în 1994: colaboratorii trebuiau să demisioneze, în caz contrar, trecutul lor urma să fie publicat. Nici un paragraf al legii nu ii obliga insa sa demisioneze din functie sau sa candideze la alte functii.

De altfel, Ungaria pare a fi excepţia în rândul statelor foste comuniste, refuzând să îşi regleze conturile cu trecutul. Foştii comunişti sau colaboratori ai poliţiei secrete nu au suferit nici cele mai mici sancţiuni. Iar fostul premier Peter Medgyessy a putut rămâne în funcţie în pofida dezvăluirii trecutului său de agent al serviciilor secrete.

Polonia fraţilor Kaczynski

Lustraţia a fost una dintre legile prioritare ale fraţilor Kaczynski, aflaţi la putere din toamna anului 2005. Ei au apreciat că tranziţia paşnică spre democraţie, organizată de mişcarea Solidaritatea şi comunişti în 1989, nu a permis o tranşare clară a trecutului.

Obligând circa 700.000 de cetăţeni să declare dacă au lucrat sau nu pentru poliţia secretă (SB), Polonia a lansat cea mai vastă operaţiune de lustraţie întreprinsă în Europa.

Noua lege permitea publicarea pe internet a numelor fostilor colaboratori informali ai SB, însă Curtea a declarat neconstitutional acest articol al legii, iar această problemă nu a fost încă soluţionată si este în dezbatere.

Bulgaria, razboiul acuzaţiilor

Deşi o lege a lustraţiei a fost adoptată în 1992, în Bulgaria, obligaţia de declarare a trecutului şi interdicţia de a accede în anumite domenii au alternat cu lipsa totală de acţiune, în funcţie de guvern. O nouă lege mai ambiţioasă care obligă 29 de categorii profesionale, printre care aleşi şi jurnalişti, să îşi facă publică eventuala colaborare a fost votată în decembrie anul trecut.

Comisia care studiază arhivele fostelor servicii secrete din Bulgaria a confirmat pe 19 iulie 2007 că preşedintele Gheorghi Părvanov s-a numărat printre "colaboratorii" fostelor structuri de securitate comuniste. Potrivit comisiei care a dat verdictul, Părvanov, care a fost scurt timp membru al Partidului Comunist, avea numele de cod "Goţe", figurând drept colaborator în perioada 4 octombrie 1989 - 16 iulie 1993.