Tensiuni între Bratislava şi Budapesta
0Un simplu meci de fotbal a amplificat spiritele naţionaliste, escaladând într-un incident diplomatic. Premierul slovac şi-a acuzat omologul ungar de „export de fascism”, acesta fiind apogeul unui conflict ce durează de câteva săptămâni între cele două ţări.
Totul a pornit de la un meci amical de fotbal, desfăşurat la începutul lui noiembrie în localitatea slovacă Dunajska Streda, dintre echipa locală (DAC) şi Slovan Bratislava.
Dunajska Streda e locuită de cea mai mare comunitate maghiară din Slovacia. Garda ungară a venit să-i susţină pe cei de la DAC, ambele tabere având suportul galeriilor proprii. La un moment dat, „mascaţii” slovaci au intervenit ca să le potolească şi, potrivit părţii ungare, s-au purtat cu o brutalitate nejustificată faţă de suporterii maghiari.
În schimb, partea slovacă, inclusiv câţiva oameni politici, au susţinut că, de fapt, nu a fost vorba de suporteri ai echipei maghiare, ci de naţionalişti extremişti unguri care, afirmă ei, au venit să revendice partea din Slovacia locuită de maghiari.
Garda Ungară şi Jobbik au blocat o şosea
Situaţia s-a acutizat, cunoscutele organizaţii maghiare de extremă dreaptă, Garda Ungară şi Jobbik, demonstrând în fiecare zi în faţa Ambasadei Slovaciei de la Budapesta şi blocând, zilele trecute, la graniţa ungaro-slovacă, una din benzile şoselei naţionale Budapesta-Bratislava.
În Slovacia s-au desfăşurat, de asemenea, manifestaţii cu caracter extremist, a fost ars drapelul Ungariei, iar cetăţeni slovaci care vorbeau ungureşte au fost insultaţi. Într-o primă etapă, autorităţile de stat din Slovacia nu au dorit să se implice în conflict, afirmând că nu este o problemă politică, ci una de ordine publică.
În acelaşi timp, ele au cerut părţii ungare să-şi „potolească extremiştii”, acuzând-o că nu este în stare să ia măsuri corespunzătoare împotriva lor.
Certuri la nivel parlamentar
În acest context, parlamentul slovac a condamnat existenţa forumului parlamentarilor maghiari din Bazinul carpatic şi a apreciat că este inadmisibil ca parlamentarii din Partidul Coaliţiei Maghiare (formaţiunea politică a maghiarilor din Slovacia) să facă parte dintr-un alt parlament.
La Budapesta, opoziţia de dreapta i-a cerut guvernului şi premierului să dea un răspuns ferm Slovaciei, iar într-o reuniune a reprezentanţilor celor cinci partide parlamentare s-a decis o acţiune comună care să ducă la clarificarea faptelor şi la atenuarea conflictului.
Dar premierul ungar Ferenc Gyurcsany a ţinut să atragă atenţia ca, înainte de a condamna vecinii, „să ne uităm atent în propria ogradă şi să vedem care este partea noastră de vină”.
Dacă la început premierul slovac Robert Fico nu a vrut să se implice în această chestiune, el a acceptat până la urmă sugestia de a avea o convorbire cu omologul său ungar în care să se încerce atenuarea tensiunilor.
Înaintea acestei reuniuni, Ferenc Gyurcsany a declarat că scopul urmărit de acest „mini-summit” este ca ambii parteneri să declare fără echivoc şi deschis de ce se intensifică tensiunile, iar cele două ţări să facă paşi concreţi pentru a le reduce.
Mini-summit fără rezultate
Întâlnirea de sâmbătă de la Komarno (Slovacia) dintre premierii Ferenc Gyurcsany şi Robert Fico nu a adus dezgheţul relaţiilor dintre cele două ţări.
Deşi părţile au semnat o declaraţie comună în care recunosc necesitatea de a combate fascismul şi naţionalismul şi de a sprijini menţinerea identităţii naţionale a slovacilor şi a maghiarilor minoritari, concret, nu s-a găsit o soluţie pentru problemele conflictuale.
Premierul ungar a apreciat, totuşi, că întâlnirea în sine a fost un pas înainte, dar nu suficient. Partidele de opoziţie din Ungaria au vorbit despre un eşec şi i-au reproşat premierului Gyurcsany că nu a reuşit să înregistreze niciun fel de progrese într-o serie de probleme concrete care tensionează relaţiile bilaterale.
Premierii se acuză reciproc
La conferinţa de presă a celor doi premieri, Robert Fico (foto stânga) a acuzat Budapesta de „export de fascism” şi i-a cerut să pună capăt acţiunilor organizaţiilor extremiste de tipul „Gărzii Ungare”. Gyurcsany (foto dreapta) a apreciat, la rândul său, că naţionalismul a devenit o caracteristică a politicii slovace.
El i-a transmis omologului său slovac un „dosar” cu toate declaraţiile antiungureşti aparţinând lui Jan Slota, liderul Partidului Naţional Slovac.