Parlamentarii britanici s-au întors la muncă după înfrângerea în instanţă suferită de Boris Johnson. Situaţia incomodă a reginei

Deputaţii britanici s-au întors la muncă, miercuri, a două zi după ce Curtea Supremă a declarat drept „ilegală, nulă şi neavenită“ decizia premierului Boris Johnson de a suspenda activitatea Parlamentului înainte de Brexit, prevăzut la 31 octombrie. Întors de la New York, şeful Guvernului britanic se află acum într-o poziţie ingrată.

Suspendat la 10 septembrie, Parlamentul britanic ar fi trebuit să îşi reia şedinţele la 14 octombrie. Propunerea prorogării a venit din partea lui Boris Johnson şi a fost aprobată de regina Elisabeta a II-a. Dar Curtea Supremă a declarat „ilegal“ acest act, astfel că parlamentarii revin miercuri în plen. Tot miercuri, Johnson s-a întors în ţară, de la New York, unde a participat la Adunarea Generală ONU.

Aflând decizia Curţii, premierul conservator britanic a declarat că nu este deloc de acord cu ea, dar o va respecta. La solicitările de a-şi da demisia, el a răspuns cu un apel la organizarea de alegeri anticipate. Nu este pentru prima oară când face acest apel. În condiţiile în care şi-a pierdut majoritatea în Parlament după decizia suspendării, el speră să obţină astfel suficient sprijin pentru a-şi pune în aplicare ideile legate de Brexit. Ori, conform sondajelor de opinie, Partidul Conservator, a cărui şefie este asigurată de Johnson de la sfârşitul lui iunie, ar lua majoritatea voturilor în cazul unor noi alegeri.

Acum toţi se întreabă ce strategie va adopta opoziţia. În opinia lui Robert Craig, profesor de drept constituţional, odată cu revenirea parlamentarilor la muncă, presiunea creşte asupra premierului. „Pot să depună o moţiune de cenzură sau să adopte legi constrângătoare“ împotriva sa, spune profesorul Craig pentru AFP.

Totuşi, Boris Johnson se declară determinat să-şi scoată ţara din blocul comunitar la 31 octombrie, cu sau fără un acord, deşi o lege îl obligă să amâne Brexitul cu cel puţin trei luni în cazul neajungerii la o înţelegere cu Bruxellesul până la 19 octombrie. Dacă premierul britanic susţine că are şanse bune să încheie un acord de divorţ, liderii europeni nu-i împărtăşesc optimismul în acest sens.

Pe lângă întrebarea legată de strategia opoziţiei, o altă chestiune de interes priveşte rolul reginei. Ori Johnson a pus-o într-o situaţie incomodă cu solicitarea privind suspendarea Parlamentului.

Boris Johnson vizitând-o pe regină la Palatul Buckingham FOTO EPA-EFE

„Niciodată un premier nu ar mai trebui să trateze monarhul sau Parlamentul într-un asemenea hal“, a declarat marţi fostul premier conservator John Major.

„Este un moment groaznic pentru palat“, a comentat la rândul său Jonny Dymond, corespondentul BBC la Casa Regală.

Avea alegerea de a-l refuza pe premier? „Nu“, răspund în cor experţii în drept constituţional.

Potrivit Constituţiei nescrise a Regatului Unit, legitimitatea monarhului decurge din voinţa poporului, încarnată de Parlament. Monarhul deschide sau suspendă Parlamentul.

Walter Bagehot, un celebru jurnalist politic din secolul XIX, a rezumat concis puterile suveranului britanic: „să formuleze avertismente, să încurajeze şi să dea sfaturi“.

Statutul o obligă pe Elisabeta a II-a să fie neutră pe plan politic şi să-şi exprime foarte rar părerea, iar dacă o face, atunci să fie în mod voalat. În 2014, ea a dat de înţeles că nu îşi doreşte independenţa Scoţiei. Nu a zis nimic sugestiv despre Brexit.

„Timp de decenii, secole, au domnit convenţiile şi precedentele, precum şi un acord nespus de a nu împinge lucrurile prea departe. Boris Johnson a distrus tot ce s-a construit“, observă corespondentul BBC.

Johnson a justificat actul prorogării prin faptul că are nevoie de mai mult timp pentru a-şi pregăti lista cu priorităţi politice. Este vorba de un program guvernamental pe care suverana îl citeşte în mod tradiţional în faţa aleşilor la deschiderea lucrărilor Parlamentului. Însă puţini ştiu ce anume au discutat regina şi premierul înainte trimiterea parlamentarilor acasă.

Pe de altă parte, activista eurofilă Gina Miller va intra în istorie ca fiind cea care i-a învins în două rânduri în justiţie pe susţinătorii Brexitului.

Gina Miller FOTO EPA-EFE

În afară de victoria de marţi, obţinută cu sprijinul lui Major, ea mai repurtat una în 2017, prin obligarea Guvernului conservator precedent, cel al Theresei May, de a consulta Parlamentul în procesul de ieşire din UE.

Prima sa victorie în justiţie a făcut-o eroină naţională în rândul eurofilor şi o paria în rândul eurofobilor, care o acuză că vrea să anuleze rezultatul referendumului din iunie 2016, când tabăra pro-Brexit a câştigat cu 52% din voturi.

Această gestionară de fonduri în vârstă de 54 de ani s-a confruntat cu ameninţări cu moartea şi injurii rasiste. Dar nu a cedat şi a militat pentru cauza europeană la alegerile legislative anticipate din iunie 2017, convocate de Theresa May.

„Voi continua să lupt“, dă asigurări Gina Miller, fiica unui fost procuror general al Guyanei Britanice şi mamă a trei copii.