„Este cea mai empatică voce din viața mea”. Inteligența artificială, confidentul tăcut al celor care nu reușesc să comunice cu ceilalți

Chatboții alimentați de inteligență artificială, precum ChatGPT, se dovedesc un sprijin real pentru persoanele neurodivergente, inclusiv cele cu autism, ADHD sau dislexie, ajutându-le să comunice mai clar și mai încrezător, deși unii experți atrag atenția asupra riscurilor unei dependențe excesive, transmite Reuters.

Kate D’hotman, regizoare de film din Cape Town, spune că deși știe că AI-ul este o mașinărie, „uneori, sincer, este cea mai empatică voce din viața mea”. Diagnosticată cu autism și ADHD, D’hotman folosește ChatGPT constant, din 2022, pentru a depăși barierele de comunicare la muncă și în relațiile personale. Ea povestește că obișnuia să trimită mesaje directe, chiar brutale în percepția altora, deși nu asta intenționa. Acum, își consultă chatbotul înainte de a scrie, cere feedback asupra tonului și uneori îl roagă să adopte rolul unui psiholog pentru a o ajuta să înțeleagă ce anume a generat o tensiune într-o prietenie. Într-una dintre situații, i-a încărcat luni întregi conversații pentru a primi o analiză lipsită de judecăți.

Experiențe similare sunt relatate și de Sarah Rickwood, manager de proiect din Marea Britanie, care spune că mintea sa fugea rapid de la o idee la alta și deseori simțea că nu se face înțeleasă. ChatGPT a ajutat-o să-și structureze mai bine gândurile și să redacteze documente clare. „Mi-a permis să fac mult mai multe cu creierul meu”, a declarat Rickwood pentru Reuters.

Pe măsură ce tehnologia se răspândește, apar și inițiative special concepute pentru utilizatorii neurodivergenți.

De pildă, Michael Daniel, un inginer australian care a aflat că este autist abia după ce fiica sa a primit același diagnostic, a creat NeuroTranslator: un asistent AI care îl ajută să comunice mai clar cu soția sa neurotipică. Daniel își amintește cum, într-o zi, a spus despre ținuta soției: „Wow… e o cămașă unică”, fără să înțeleagă că lipsa unui compliment direct putea fi interpretată drept o critică. NeuroTranslator i-a oferit clarificarea necesară. „Bagajul emoțional care [în mod normal] vine la pachet cu astfel de situații dispare pur și simplu în câteva minute”, spune el. Aplicația are deja peste 200 de abonați plătitori.

Totuși, unii cercetători subliniază că această dependență de AI poate avea un revers. Larissa Suzuki, informaticiană neurodivergentă și cercetătoare NASA, avertizează că rezultatele rapide oferite de AI pot deveni „foarte seducătoare”, iar utilizatorii riscă să își piardă capacitatea de a funcționa independent.

În același timp, Gianluca Mauro, consilier în AI, atrage atenția că, spre deosebire de terapeuți, aceste modele nu urmează coduri etice și pot evita să ofere sfaturi dificile tocmai pentru a menține satisfacția utilizatorului. Dacă AI-ul devine adictiv, avertizează Mauro, va fi nevoie de reglementări clare.

Un studiu realizat de Carnegie Mellon și Microsoft susține că folosirea prelungită a instrumentelor AI generative poate submina implicarea cognitivă, mai ales în sarcinile de rutină, unde utilizatorii tind să se bazeze automat pe recomandările algoritmilor.

În ciuda acestor avertismente, mulți dintre cei care folosesc zilnic chatboți spun că beneficiile sunt mult mai mari decât riscurile. D’hotman, de exemplu, mărturisește că abia a ieșit din casă timp de un an după ce a fost diagnosticată cu autism. „Dacă aș renunța la ChatGPT, cred că m-aș întoarce la acea perioadă traumatică de izolare. Ca cineva care s-a confruntat cu un handicap toată viața, am nevoie de asta”, afirmă ea.

Studiile recente arată că peste 400 de milioane de oameni folosesc activ ChatGPT în fiecare săptămână, iar utilizarea globală a AI a crescut cu 48% într-un singur an, potrivit unui sondaj Google-Ipsos citat de Reuters.

În acest context, se conturează o nouă întrebare: în ce măsură ne modelăm noi tehnologia și în ce măsură ajunge aceasta să ne modeleze pe noi?