Tabuurile, zidurile care limitează relaţiile

0
Publicat:
Ultima actualizare:

În ciuda afluxului de informaţii, cultivăm tabuuri care ne ameninţă sănătatea şi fericirea. Abuzuri de natură fizică sau psihică, divorţuri sau sarcini nedorite. Sunt câteva dintre efectele pe care le produc tabuurile perpetuate din generaţie în generaţie.

„Sexul a fost dintotdea-una un subiect tabu la mine în familie. Nu puteam discuta cu ai mei aşa ceva. De altfel, nici acum nu am curajul să deschid o astfel de discuţie”, ne-a mărturisit Mihaela M. , în vârstă de 22 de ani, uşor intimidată. Deşi subiectul i se pare amuzant, tânăra recunoaşte că nu prea se poate abţine să roşească atunci când vine vorba despre sex.

Mai mult, este conştientă că această pudoare poate fi folosită împotriva ei, întrucât nu e nimic altceva decât o slăbiciune: „Am avut, spre exemplu, un prieten cu care am încercat să fac sex oral însă nu am reuşit din cauză că nu mă simţeam în largul meu. Acum, glumim pe tema asta: eu îi spun că n-o s-o fac vreodată, el susţine contrariul...”, povesteşte Mihaela.

Zborul din cuib - interzis

În afara fanteziilor sexuale pe care Mihaela recunoaşte că nu le poate exprima decât cel mult cu jumătate de gură, ea spune că în familie mai sunt întreţinute şi alte tabuuri: „Evit să vorbesc cu ai mei despre problemele de serviciu dar şi despre dorinţa mea de a mă muta de acasă.

Şi asta pentru că ei consideră că nu îmi lipseşte nimic, în timp ce mie nu mi se mai pare normal să locuiesc cu ei la vârsta asta. Nu pot face prea multe acum, din cauză că nu am resurse financiare suficiente ca să-mi iau zborul”, explică tânăra.

Pentru Monica G. (27 de ani), absorbantele au fost primul subiect tabu din copilărie, de care-şi aminteşte acum amuzată. „Aveam o mare respingere faţă de tot ce presupunea subiectul menstruaţie. Dacă era o reclamă sau ceva, îmi era groaznic de ruşine.

Mă înroşeam şi când încerca mama să-mi explice şi-mi făceam imediat de lucru prin alte camere, doar ca să nu fiu nevoită să vorbesc cu ea”, ne-a explicat tânăra cum s-a manifestat în cazul ei unul dintre cele mai întâlnite tabuuri.
Monica recunoaşte, în schimb, că era foarte curioasă şi căuta să afle în secret cum arată şi cum se folosesc absorbantele.

 Cât despre tabuurile de acum, tânăra spune că încă îi repugnă acele întâlniri între prieteni, în cadrul cărora discuţiile alunecă pe o pantă personală şi lumea începe să pună întrebări despre sex.

„Mă simt incomod când aud ce au făcut unii, pe unde şi cum. Cred că detaliile astea ar trebui să rămână strict personale”, ne-a explicat  Monica.

Vulnerabilităţile se taxează


„Un subiect tabu, pentru noi, bărbaţii, sunt mamele noastre. Adică, putem spune tot ce ne vine la gură, între noi, în timpul unui meci sau la volan, dar evităm să aducem vorba despre mame, pentru că asta ne irită instantaneu”, ne-a spus Alexandru Barbu (26 de ani).

El ne-a mărturisit că, în general, relaţiile sexuale ale amicilor nu sunt subiect tabu, ci mai degrabă, motiv de mândrie. Când vine vorba însă de  „performanţele sexuale” ale unuia sau altuia,  discuţia se opreşte brusc.

„Cu toate că mai facem glumiţe uneori, nu ne place să discutăm serios despre asta”, ne-a mai spus tânărul. Răzvan C. ( 17 ani ) spune că unul dintre subiectele pe care le evită în discuţiile cu ai lui ţine de înfrumuseţare şi îngrijire. „Când m-am depilat prima oară pe picioare şi am ajuns acasă, l-am văzut pe tata cum a făcut ochii mari la mine.

O bună bucată de timp după aceea mă privea de parcă aş fi recunoscut prin gestul meu că sunt homosexual”, ne-a povestit băiatul, baschetbalist în echipa şcolii.

„Tabuurile păstrate şi transmise de cei trecuţi de 40 de ani contribuie la înlesnirea abuzurilor de ordin fizic sau psihic în rândul tinerilor”, atrage atenţia psihologul Jeni Chiriac. Specialistul adaugă că subiectele interzise au efect de bumerang: îi vulnerabilizează pe cei care nu ajung să se cunoască suficient pe ei înşişi. 

Dezinhibaţi pe ascuns

La adăpostul anonimatului, românii preferă să cumpere jucării erotice sau stimulente sexuale prin intermediul internetului, decât să intre personal în magazinele de profil. Grija lor pentru a nu fi judecaţi de cei din jur a făcut ca numărul clienţilor online să crească spectaculos în ultimii doi ani, chiar şi de zece ori.

Fără perdea

Un „experiment” pornit la începutul anului prin intermediul internetului a atras sute de români într-un exerciţiu al debarasării de tabuuri. O întrebare aruncată de un membru pe forum.softpedia.com a dezvăluit mentalităţile celor care au intrat în joc.

La întrebarea „noi de ce nu am făcut sex până acum?”, lansată unui partener de discuţii de sex opus, răspunsurile nu au întârziat să apară. „Nu ştiu, poate că nu eşti genul meu”, „nu ştiu cum arăţi şi dacă te atrag pe viu”, „sunt minor, dar o facem cu prima ocazie” sau „eu sunt ocupată şi tu te însori” au fost numai câteva din sutele de motive făcute publice de către cei care au lăsat deoparte pudoarea în faţa tastaturii computerului.

Interzis persoanelor peste 40 de ani


Românii trecuţi de 45 de ani dezvoltă un tabu vizavi de consultarea unui psiholog, observă specialiştii în comportament. „Mulţi confundă încă psihologul cu psihiatrul”, ne-a explicat psihologul Alina Rancu. La această vârstă apar şi problemele în căsnicie şi multe cupluri ajung de multe ori la divorţ.

„Foarte multe dintre femeile de peste 40 de ani refuză să mai aibă o viaţă  sexuală şi consideră că şi-au terminat menirea”, observă Jeni Chiriac. Specialiştii susţin că în cazul bărbaţilor intervine neglijenţa şi, astfel, partenerii ajung să-şi canalizeze energiile spre certuri.

Mulţi dintre părinţi se feresc să-şi arate afecţiunea în faţa copiilor, ceea ce îi determină şi pe aceştia să adopte acelaşi comportament când vor creşte. 

Facem sex legaţi la ochi

În ciuda bombardamentului informaţional exercitat de mass-media, are loc o răsturnare de situaţie. „Deşi vedem pe toate gardurile scris sex şi pozăm în cunoscători în materie, nivelul de educaţie lasă încă foarte mult de dorit”, consideră psihologul Jeni Chiriac.

Asta arată şi statisticile realizate la nivel naţional în urmă cu cinci ani: cel mai recent Studiu al Sănătăţii Reproducerii relevă că aproape jumătate dintre femeile din România folosesc metode contraceptive tradiţionale precum „fereala”, metoda calendarului sau spălăturile vaginale.

„Părinţii, cadrele didactice şi chiar unii medici consideră că a vorbi unui adolescent despre sex înseamnă a-l împinge să facă sex”, spune  Chiriac.

Sexualitatea rămâne un tabu şi pentru că foarte puţini medici includ în anamneză (descrierea antecedentelor unei boli sau a evoluţiei unui bolnav, n.r.) întrebările legate de viaţa sexuală, mai punctează psihologul.

Chiriac susţine că aceste detalii îi ajută pe specialişti să pună un diagnostic corect întrucât, de multe ori, depresiile, tulburările de dispoziţie, oboseala, durerile de burtă au o legătură directă cu lipsa unui ritm potrivit al vieţii sexuale.

„Evităm să vorbim şi din cauză că, din start, avem o părere bună despre noi înşine şi nu mai punem la îndoială cunoştinţele noastre”, observă Chiriac.

Cum prevenim pericolele

Părinţii pot preîntâmpina impactul afectivo-emoţional al debutului vieţii sexuale asupra copiilor lor. „Comunicarea dintre părinte şi copil este extrem de importantă în perioada adolescenţei, pentru că ei îşi pot ajuta copiii să se înţeleagă şi să se autocunoască în aşa fel încât să nu mai fie ţinta şantajului din partea partenerilor lor”, explică psihologul Jeni Chiriac.

Specialistul spune că, în general, fetele sunt mai vulnerabile întrucât ele pot ajunge să se considere murdare, rămân cu partenerii iniţiali din cauza ameninţărilor de genul „te spun alor tăi” sau îndură abuzuri fizice şi psihice pentru că nu ştiu să facă diferenţa între o viaţă sexuală normală şi una nesănătoasă.