Elementele descoperite în asteroidul Bennu ar fi putut duce la apariţia vieţii pe Pământ, cred oamenii de știință

Rocile extraterestre, aduse recent de o sondă spațială de pe asteroidul Bennu, ar putea răspunde la marile întrebări despre formele de viață extraterestre și existența umană pe Pământ.

Acum câteva miliarde de ani, la începuturile sistemului solar, o lume umedă și sărată s-a ciocnit, în mod catastrofal, cu un alt obiect și s-a sfărâmat în bucăți. Una dintre aceste bucăți a devenit asteroidul Bennu, ale cărui minerale, aduse recent pe Pământ de sonda spațială robotizată americană OSIRIS-REx, s-au dovedit a conține substanțe chimice complexe care sunt esențiale pentru existența vieții.

„Proble de pe Bennu ne-au lăsat fără cuvinte”, a declarat profesorul Sara Russell, mineralog cosmic la Muzeul de Istorie Naturală din Londra și unul dintre autorii principali ai unui important studiu publicat în Nature despre mineralele Bennu. „Diversitatea moleculelor și a mineralelor conservate nu seamănă cu nicio mostră extraterestră studiată până acum”, a explicat ea.

Deşi elemente chimice de bază ale vieții pot fi găsite în alte corpuri cereşti din sistemul solar, cum ar fi meteoriții, s-a constatat că materialul din Bennu, care poartă numele unei păsări mitologice egiptene antice, este deosebit de bogat în aceste depozite.

„Lumea sa mamă a avut în mod clar lacuri subterane de saramură, iar când acestea s-au evaporat au lăsat în urmă săruri care seamănă cu cele găsite în paturile lacurilor uscate de pe Pământ”, a mai spus Sara Russell, citată de Guardian.

În plus, analizele efectuate pe mostrele aduse de OSIRIS-REx au dezvăluit prezența fosfaților, a amoniacului și a peste 12 aminoacizi care formează proteinele esențiale vieții. Mai mult, au fost identificate și cele cinci baze nucleice ce formează ADN-ul și ARN-ul, astfel că oamenii de ştiinţă susţin teoria că asteroizi precum Bennu au adus pe Pământ „ingrediente” fundamentale pentru apariția vieții.

„Acestea sugerează cu tărie că asteroizi similari cu Bennu s-au prăbușit pe Pământ, aducând ingrediente cruciale care au dus la apariția vieții aici”, a adăugat mineralogul.

Deși Bennu nu a găzduit viață, lumea din care provine a avut caracteristici care ar fi putut permite acest lucru: lacuri subterane de saramură, ale căror săruri rămase seamănă cu cele din lacurile uscate ale Pământului.

Pe Pământ, cu mediul său cald și stabil, aceste elemente au dus la apariția primelor organisme reproducătoare acum mai bine de 3,7 miliarde de ani.

Rămâne de văzut dacă acestea au apărut și pe alte planete sau alte corpuri cereşti, cum ar fi Marte și lunile lui Jupiter și Saturn, care includ Europa, Ganymede, Titan și Enceladus. Robotul rover Rosalind Franklin, construit în Marea Britanie, este programat să aterizeze pe Marte în 2029 și va fora adânc în solul său, căutând dovezi de viață.

Ar putea exista viaţă dincolo de Pământ?

Oamenii de știință recunosc că va fi extrem de greu să demonstreze în mod concludent că există viață pe lumi îndepărtate din afara sistemului nostru solar, în lipsa unui semnal din partea unei inteligențe extraterestre care să își anunțe existența.

Pe 16 mai, mai multe mostre extraterestre vor face obiectul unei expoziţii a Muzeului de Istorie Naturală, Space, intitulată „Could Life Exist Beyond Earth?” („Ar putea exista viaţă dincolo de Pământ?”). Vizitatorii vor putea atinge mostre de material lunar și marțian, precum și un meteorit care a aterizat pe planeta noastră după ce s-a desprins de un asteroid.

OSIRIS-REx a adus pe Pământ 120 g de praf de pe Bennu, iar muzeul a primit aproximativ 200 mg pentru a le studia. „Când am deschis prima dată capsula, am văzut peste tot acest praf negru, cu particule albe în el. Ne-am gândit că ar putea fi contaminat. Dar s-a dovedit a fi un compus al fosforului pe care nu l-am mai văzut în meteoriți, dar care este absolut crucial pentru dezvoltarea vieții. Am fost uimiţi”, a povestit prof. Sara Russell.

Perspectiva existenței vieții în alte părți ale universului a ținut prima pagină a ziarelor săptămâna trecută, când s-a anunțat că observațiile telescopului spațial James Webb asupra exoplanetei K2-18b au dezvăluit amprentele chimice a doi compuși care, pe Pământ, se știe că sunt produși doar de viață. Sulfura de dimetil (DMS) și disulfura de dimetil (DMDS) nu reprezintă o dovadă a activității biologice extraterestre, dar au sporit speranțele că nu suntem singuri în univers.

„Unul dintre lucrurile pe care le vom cere vizitatorilor expoziției va fi să se gândească este cum am trata viața dacă am găsi-o pe Marte sau pe altă lume. Am sta departe de ea sau am încerca să interacționăm cu ea? Sau am încerca să o mâncăm, așa cum mâncăm formele de viață cu care împărțim această planetă? Astfel de întrebări despre viața extraterestră ne ajută să reflectăm asupra modului în care ne raportăm la alte forme de viață din lumea noastră”, a concluzionat Sinead Marron, curatorul expoziţiei cu minerale extraterestre.