Reţelele sociale - viaţă personală la serviciu

Facebook, Twitter, LinkedIn sau MySpace fac parte acum din activitatea cotidiană a oricărui angajat care are internet la job. Beneficiile socializării online sunt adesea umbrite de efectele ei negative. Reţelele sociale îşi dovedesc utilitatea atunci când aduc beneficii pe plan profesional, dar pot avea efecte catastrofale când depăşesc rolul de sarcină de serviciu.

Fie că vrem sau nu să ­acceptăm, fie că participăm activ sau suntem spectatori la progresul tehnologic, dezvoltarea reţelelor de socializare ne influenţează atât stilul de viaţă, cât şi comportamentul la serviciu.

Citiţi şi:

5 soluţii care te ajută să ieşi din depresie

Femeile au trecut la putere pe internet

„Am cont pe Facebook de aproape un an şi intru zilnic să vorbesc cu prietenii. Am pus poze de pe unde am colindat în vacanţe şi, recent, m-am bucurat că am reluat legătura cu o fostă colegă de şcoală primară", mărturiseşte ­Adina M., de profesie economist la o companie dintr-un oraş de provicie.

La rândul său, Alexandra B., o jurnalistă de 28 de ani din Bucureşti, spune că şi-a făcut cont pe Facebook pentru că a convins-o o prietenă din SUA, fostă colegă la şcoala de muzică. „La o vizită în ţară mi-a spus că are fotografii pe pagina ei, acolo îşi anunţă concertele şi tot acolo discută cu prietenii din toată lumea. Pe principiul, «dacă nu eşti pe Facebook, nu exişti», am cedat", afirmă Alexandra.

Ea spune că, la început, informaţiile de pe pagină îi păreau o adunătură de statusuri prin care oamenii comunicau ce fac. „Pierdere de vreme. ­Ce-mi pasă mie ce fac alţii?", şi-a spus. ­Până când şi-a dat seama că ar putea scrie poveşti despre ce anunţă lumea pe Facebook. Acum, când ajunge la birou, Alexandra deschide computerul şi, imediat, contul de Facebook.

Instrument de lucru

Nu toate postările sunt de tipul: „M-am trezit cu greu dimineaţă", „Din nou la muncă", „Ce plictiseală...". Există profesii în care socializarea online a început să fie o metodă de comunicare tot mai utilizată şi este benefică pentru mulţi angajaţi care o folosesc în interes de serviciu. Principalul scop este atingerea obiectivelor de business, promovarea unor produse sau a unor evenimente, dar şi atragerea unor oameni bine pregătiţi.

„Dacă am trece în fugă prin LinkedIn, am vedea că sunt multe afaceri care, prin intermediul acestei reţele, îşi promovează evenimente, îşi consolidează imaginea diverselor branduri şi foarte mulţi vânzători inteligenţi îşi caută cumpărători acolo", spune Mihaela Manolache, Senior Consultant la compania de resurse umane Skill Team.

De asemenea, Facebook este o platformă utilizată în zona profesională de foarte mulţi angajaţi. „Sunt multe companii care îşi informează clienţii şi comunică pe ­Facebook şi, cu siguranţă, orice om de PR şi vânzări ar trebui să folosească reţelele sociale", explică Manolache.

Există însă şi efecte negative ale utilizării reţelelor sociale, mai ales pentru profesiile care nu înseamnă relaţii publice, vânzari, resurse umane, unde nu este nevoie de accesarea acestor platforme în timpul orelor de program pentru a duce la îndeplinire anumite sarcini de serviciu.

Folosirea excesivă e contraproductivă

Chiar dacă accesul la informaţii aduce multiple avantaje, există şi aspecte negative ale folosirii reţelelor sociale, atât pentru persoane private, cât şi pentru firme. În opinia lui Daniel Lixandru, director al companiei de resurse umane Pro ­Business Consulting, folosirea platformelor sociale poate avea efecte pozitive în măsura în care nu înlocuieşte socializarea efectivă.

 Specialistul consideră că folosirea excesivă poate fi contraproductivă. „Cred că reţelele de socializare sunt, la un moment dat, exact ca televizorul şi pot scădea atenţia angajaţilor şi concentrarea pe priorităţile de la locul de muncă", spune el.

Mai mult, angajaţii accesează reţelele sociale folosind resursele firmei - timp de lucru, trafic pe reţea - şi mărind riscurile de securitate.

„Angajatorul plăteşte timpul de lucru pentru atingerea unor obiective profesionale şi nu pentru ca angajaţii să-şi construiască un brand personal sau pentru a conversa cu prietenii", afirmă Mihaela Manolache de la Skill Team.

Ea spune că efectul este deconcentrarea totală sau parţială de la sarcinile de serviciu şi scăderea productivităţii într-un procent alarmant.

Efecte colaterale

„Cei mai mulţi riscă să-şi afecteze imaginea proprie şi pe cea a firmei, pentru că pe internet te faci de râs mai degrabă decât să reuşeşti să spui ceva interesant şi benefic pentru imagine", susţine specialistul în resurse umane George Butunoiu.

Un alt risc este legat de neînţelegerea de către mulţi utilizatori a modului de organizare şi de funcţionare a unor astfel de reţele şi a internetului, în general. „Unii postează informaţii de care uită ulterior, iar asta poate avea câteodată efecte negative, deoarece alţii le pot lua de bune şi se pot produce ­încurcături. Un alt risc este şi vulnerabilitatea la şantaj, mai ales în cazul celor aiuriţi, care nu mai ştiu ce au pus pe internet", explică Butunoiu.

Ce efecte are Facebook asupra jobului

Dorinţa noastră de a comunica mai uşor cu cei din jur, de a stabili noi contacte, de a reface legături mai vechi a fost valorificată din plin de managerii reţelelor de socializare.

Chiar dacă unora dintre utilizatori cele câteva minute petrecute pe aceste platforme le oferă relaxare, ce îi poate ajuta la îndeplinirea sarcinilor de serviciu, în marea majoritate a cazurilor, gama de efecte ce rezultă inevitabil în urma folosirii în exces a platformelor de comunicare cuprinde: reducerea timpului de lucru, scăderea productivităţii, demotivarea, degradarea spiritului de echipă.

„Orice activitate atrăgătoare predispune la excese. Foarte mulţi cad pradă «virusului dependenţei» şi se lasă prinşi în vârtejul plăcut al lumii virtuale ce se află la îndemâna lor", este de părere Vivien Untaru, consultant la compania de resurse umane Von Consulting.

Companiile numără pierderile, angajaţii - vacile

Calculatorul de la job – locul ideal pentru socializare 

Mai mult de jumătate dintre angajaţii britanici (55%) accesează reţelele de socializare la serviciu, iar o treime - circa şase milioane -, petrec mai mult de 30 de minute pe Facebook, Twitter sau My Space, ceea ce le-ar putea aduce angajatorilor pierderi anuale de peste 16 miliarde de euro, potrivit unui studiu realizat de MyJob ­Group. Doar 14% din angajaţi recunosc că timpul petrecut pe internet le afectează productivitatea.

Când reţeaua înghite realitatea

Există câteva situaţii în ­care activitatea din fişa postului a fost „înlocuită" cu cea de manager de discuţii pe forumuri sau de fermier virtual în Farmville, iar angajaţii în cauză nu au rămas nepedepsiţi. Un consilier local dintr-un oraş din Bulgaria a fost penalizat după ce a fost prins că în timpul şedinţelor „mulgea" vaci virtuale pe aplicaţia Farmville de la Facebook.

El a fost exclus din comisia din care facea parte, pierzându-şi, astfel, şi indemnizaţia. Consilierul s-a apărat afirmând că nu era singurul, explicând că el a ajuns doar la nivelul 40, în timp ce o colegă este deja la nivelul 46. Un alt caz este cel al unei chelneriţe din SUA care a fost concediată după ce s-a plâns pe pagina ei de Facebook că a primit un bacşiş prea mic. Reprezentanţii restaurantului unde lucra i-au spus că este dată afară pentru că a vorbit clienţii de rău şi pentru că a pus localul într-o lumină proastă.

Şi conaţionalii noştri sunt mari consumatori de platforme de socializare: peste jumătate din utilizatorii români de internet (53%) accesează reţelele de socializare Hi5, LinkedIn sau Facebook, arată un studiu recent realizat de serviciul de monitorizare a audienţei web trafic.ro.

Utilizatorii de Twitter scriu CV-uri mai bune

„Cei care se află în căutarea unui job şi dau dovadă de inventivitate, prezentându-se într-o manieră mai puţin standardizată, sunt mai degrabă cei care folosesc Twitter sau au deja propriul blog. Aceştia au mai multe şanse să fie selectaţi", spune Cary Cooper CBE, profesor de psihologie în cadrul Universităţii din ­Lancaster, Marea Britanie.

Comentariu: „Socializarea extrem de extinsă, acum la modă, nu are profunzimea comunicării"

AURORA LIICEANU
psiholog

Cei care stau în reţelele de socializare sunt oameni care nu au prieteni în adevăratul sens al cuvântului, au o socializare elementară, nu vorbesc cu vecinii, nu-şi fac relaţii în mediul proxim, ci îşi fac relaţii cu persoane invizibile". Astfel arată profilul utilizatorului de prieteni virtuali.

Românii îşi petrec mult timp în reţelele de socializare când sunt la serviciu şi pentru că refuză să facă altceva, chiar dacă lista activităţilor e generoasă. Astfel, comunicarea cu prietenii camuflează chiulul. Un alt motiv este frustrarea determinată de lipsa timpului. Se stă foarte mult la serviciu, iar oamenii sunt frustraţi că le lipseşte comunicarea pe care o au în condiţii normale de viaţă.

Un alt motiv care îi împinge pe oameni să petreacă mult timp socializând online este caracterul defectuos al comunicării interpersonale. Dacă ai pe cineva apropiat în mediul proxim, te poţi satisface fără să ai nevoie de cineva dintr-o zonă invizibilă. Atracţia inconştientă faţă de grupurile mari este un alt mod prin care se manifestă deficitul comunicării personale. Astfel, apartenenţa la grupurile „invizibile" aduce satisfacţie psihologică. Oamenii au nevoie să se exprime, nu să se afirme.

Înainte, exprimarea se petrecea în grupuri mici, între prieteni, în microgrup. Acum este la modă această socializare extrem de extinsă, ce nu are profunzimea comunicării care exista înainte. Trebuie pusă la socoteală şi contagiunea socială, tipică prezentului. E suficient ca cineva să aibă o idee şi contagiunea funcţionează imediat.

Alte resorturi care ne împing către prietenii virtuali sunt moda, curiozitatea, înclinaţia spre bârfă. Nu în ultimul rând, factori importanţi sunt sărăcia şi tendinţa către un stil de viaţă sedentar. Internetul oferă o formă de socializare extrem de ieftină. Dacă ai vrea să faci mişcare, aceasta costă. E mai ieftin să stai la computer decât să înoţi, să joci tenis sau să inviţi nişte prieteni, pentru care ar trebui să cheltuieşti bani ca să le oferi o trataţie.