Variaţiuni pe tema dragostei

Volumul care cuprinde piesele „Othello“ şi „Îmblânzirea scorpiei“, de W. Shakespeare, va fi distribuit mâine, împreună cu „Adevărul“, la preţul de 12,99 lei. Cele două bijuterii nepreţuite ale literaturii universale, o tragedie şi o comedie, strălucesc ca acum patru veacuri, când un misterios om de teatru le-a aşternut pe hârtie.

Ca toate piesele Marelui Will, geniul ivit de niciunde pe harta culturală a unei Anglii plictisite de literatura scrisă după reţetă, şi cele reunite acum în volum fac variaţiuni de neuitat pe tema destinului. 

Necunoscuta dintotdeauna a tuturor fiinţelor umane, de ieri, de azi şi de mâine, soarta l-a purtat pe scriitorul născut la Stratford-upon-Avon în familia unui mănuşar spre lumea scenei, o lume care seduce şi abandonează. Aici, prins în mrejele închipuirilor, Shakespeare a născocit poveşti în faţa cărora au pălit ficţiunile din scrierile contemporane şi, de asemenea, din scrierile care aveau să se nască mai târziu.

Tema nedesluşită a destinului se împleteşte, în aproape toate piesele lui teatru, cu o altă necunoscută obsedantă şi obsesivă: dragostea. Făptura ei, angelică şi demonică, luminoasă şi întunecată, se întrupează în scrieri care au emoţionat, vreme de secole, cititorii din toate colţurile lumi, precum şi regizorii de teatru şi film, artiştii vizuali, muzicienii sau scriitorii.

Ravagiile geloziei

Variaţiune tragică pe tema dragostei, „Othello", piesă încheiată în 1603, la doi ani după „Hamlet", este o poveste fără egal în literatură despre ravagiile obsesiei născute din neîncredere. Cauză eternă a geloziei oarbe, neîncrederea în iubire pecetluieşte soarta Desdemonei, soţia prinţului maur Othello, general în armata veneţiană. Aceştia sunt protagoniştii piesei pe care regizorii de teatru şi film nu obosesc s-o monteze pe scenă şi s-o ecranizeze de secole.

Ceilalţi doi protagonişti sunt Cassio şi Iago, „bunul" prieten al lui Othello. Invidios pe Cassio, care primise avansarea la gradul de locotenent, falsul prieten pune la cale un plan diabolic, astfel încât să zdruncine încrederea prinţului Othello în fidelitatea Desdemonei. Ceea ce şi izbuteşte. Iago primeşte de la soţia lui o batistă a Desdemonei, pe care o duce în camera lui Cassio, ca să-i dea lui Othello impresia că soţia îl înşală cu acesta. Şi astfel Desdemona îşi găseşte sfârşitul în mâinile soţului cu minţile rătăcite de gelozie. Dar tragedia nu se termină aici...

Comedia supunerii

Pe de altă parte, „Îmblânzirea scorpiei", variaţiune comică pe tema amorului, propune o interpretare fermecătoare a iubirii şi un cuplu irezistibil: Petruchio şi Catarina, încăpăţânata care nu doreşte să se iniţieze în tainele căsătoriei nici în ruptul capului.

Cum se îmblânzeşte „scorpia" şi se preface în soţia-zână ne istoriseşte, într-o piesă plină de umor, un Shakespeare ironic şi pus pe şotii, care aduce în scenă personaje pitoreşti cu un limbaj suculent, quiproquo-uri savuroase şi întâmplări cu două tăişuri.