Vara la televiziuni, creierul intra in vacanta
0Constata specialistii de la Academia Romana si CNA
* "nu se stie cauzele" * "transmite agentiile de presa" * "decapitat la varf" * "avem de rafistolat in legislatia privatizarii" * "sa testam izul invitatilor" * "suveranul pontif a fost investit" * "primele impresii la primele zile de munca" * "cei mai rai cunoscuti pescari" * "ne trebuiesc plamani curati" * "ca cartea buna e prostie" * "pe care cu totii o dorim si carora ne place tuturor" * "aceste reglementari se vad vizibil" * "trebuie sa fie biblie de capatai" * "se tine minte in memoria" * "pe presedinte il doare intr-o anumita parte a zonei" * "mandria nationala ni se scoala" Nimeni nu asteapta ca efectul unei dezbateri pe teme de limba romana sa faca gaura in cer. Dar macar interesul celor care sunt vizati de o asemenea discutie ai crede ca a fost starnit. Realitatea infirma o data in plus teoria: "Folosirea limbii romane in programele de radio si de televiziune", dezbatere organizata de Academia Romana si Consiliul National al Audiovizualului, a adunat laolalta lingvisti, adica oameni de specialitate, cunoscatori ai limbii, dar nu si directori de televiziuni, "publicul-tinta" al discutiei. Nu au raspuns invitatiei nici reprezentantii Ministerului Culturii si Cultelor, ai Ministerului Educatiei si Cercetarii si cei ai Comisiilor pentru cultura, arta si mijloace de comunicare in masa ale celor doua Camere. "Nu ne asteptam sa aiba succes, declara Gabriela Stoica, membru CNA (organism care a initiat monitorizarea radiourilor si televiziunilor, la nivel lingvistic). "O asemenea problema grava, cand se indrazneste discutarea ei, ar trebui sa provoace o dezbatere, si asa prea mult amanata. Dar ne asteptam la o participare semnificativa. Sunt foarte dezamagita si putin derutata. De 6 luni facem aceasta monitorizare. N-am cautat sa facem spectacol, ci sa starnim putina priza de constiinta. Au lipsit de la discutii tocmai factorii de decizie din audiovizual, directorii de programe, cei care elaboreaza strategii, adica actorii principali. Dar cine mai are timp de limba romana? A fost o actiune donquijotesca. Totusi, vom continua acest efort, pentru ca gradul de cultura in audiovizualul romanesc este sublim, dar lipseste cu desavarsire". De la cacofonii la nonsensuri, de la limbaj familiar in contexte nepotrivite si imprumuturi inutile, recolta monitorizarii a fost suparator de bogata. "Limba romana folosita la radio si televiziune este departe de a fi asa cum trebuie, constata reputatul filolog Mioara Avram. La recrutarea personalului nu se pune accent pe competenta lingvistica. Se considera ca orice vorbitor de limba romana stie suficient, se cer mai degraba cunostinte de limbi straine. Am impresia ca pentru crainici nu se testeaza deloc cunostintele de ortoepie, se fac greseli de accentuare, chiar si la cuvintele la care accentul schimba sensul, de exemplu companie, in loc de companie. Se observa intonatia neromaneasca, pronuntarea nefireasca a vocalei "e", foarte deschis, accentul pe initiala, care nu ne este specific. Multe dintre aceste greseli sunt grave. Unele au deja vechime, cum se intampla cu pleonasmul "a aniversa ani"; constructia cu "ca sa", in loc de "sa" ("vrea ca sa spuna"), ridiculizata chiar si de Caragiale; absenta lui "pe" langa prenumele relativ "care" ("cadoul care l-am dat"). Cu timpul, se acrediteaza ideea ca acestea sunt constructiile normale". Talk-show-urile sunt pline de alegeri neinspirate: se adopta un limbaj familiar in situatii nepotrivite, am auzit deja de prea multe ori expresii de genul "un raspuns super", "care-s problemele care va rod". Improprietatile semantice, abuzul de neologisme, utilizarea incorecta a unor sintagme sunt la ordinea zilei: "Hagi este acum direct prin telefon", "cum ii zicem la animalul ala", "cel mai important pentru el conteaza rezultatele", "maximele cele mai crescute", "tocmai ca palpitantul sa fie mai mare", "semnele vitale sunt in viata". Una dintre concluziile monitorizarii suna astfel: "Vara este prezentata ca anotimp al prostiei si dezmatului. Creierul intra in vacanta, iar nevoia de cultura a individului inceteaza". La mare pret se afla expresii de genul "o noua vara cu lipeli, stiti voi, cu mega-lipeli", in care lumea "s-a aerisit la cutiuta". Prea multa aerisire strica, asa cum prostul gust nu are cum sa foloseasca nimanui. Ar folosi, in schimb, mai multa seriozitate, colaborarea radiourilor si televiziunilor cu specialisti in lingvistica. In caz contrar, incorectitudini flagrante tind sa devina norma. Dar, daca nici macar la o dezbatere serioasa nu s-au inghesuit oamenii din audiovizual, oare ce i-ar putea determina sa faca la modul concret ceva pentru a rezolva situatia?