Primul volum de manuscrise facsimilate ale lui Mihai Eminescu

In privinta finantarii proiectului, ministrul Culturii si presedintele Academiei au pareri diferite

Academia Romana a lansat, sambata, la implinirea a 155 de ani de la nasterea lui Mihai Eminescu, un volum de manuscrise facsimilate ale poetului - primul dintr-un proiect amplu, ce va cuprinde in total 23 de volume. Cartea, in format mare, a fost tiparita de Regia Autonoma Monitorul Oficial intr-o editie de lux si este insotita de un CD. In volum se regasesc selectii ale operei poetului din perioada studiilor si din perioada ieseana (1866-1878); piese de teatru ("Petru Rares", "Stefan cel Tanar", "Mira", "Andrei Muresanu", "Decebal" etc.), traduceri ("Histrion" de Guillon Jerwitz, "Timon din Atena" de W. Shakespeare), versuri ("Mortua est", "Calin Nebunul", "Scrisoarea a II-a", "Atat de frageda" etc.), publicistica, cronica dramatica, dictionar de rime - fragmentarium. Aparitia editoriala este primul rezultat al reluarii de catre Academia Romana a vechiului proiect de realizare a unei editii facsimilate a manuscriselor eminesciene. "De mai bine de 50 de ani, intelectualii romani au avut o problema, o aspiratie, Nicolae Iorga a formulat-o astfel: "Nici un rand din Eminescu sa nu se piarda". Mai tarziu, in anii '60, Constantin Noica a pornit o veritabila campanie nationala pentru facsimilarea operelor lui Eminescu (...) Acum, datorita performantelor tehnice, a fost posibila facsimilarea a peste 14.000 de pagini", a spus la lansare Eugen Simion, presedintele Academiei Romane. Manuscrisele lui Eminescu, pastrate de Titu Maiorescu intr-o celebra lada a poetului si donate Academiei in 1902, au fost legate in 45 de caiete, fara o cronologie stricta si fara o ordine tematica. "Caietele" au fost citite, descifrate, reproduse in editii succesive timp de un secol de cateva generatii de eminescologi, fiind lasate apoi in tezaurul Bibliotecii Academiei. La ora actuala, facilitatile tehnice permit reproducerea fidela nu numai a textelor, ci si a nuantelor de culoare ale acestora, astfel ca Academia a reluat proiectul editiei facsimilate. Pentru a-l finanta a apelat la Ministerul Culturii si Cultelor. Primul pas a fost facut in 1999 de ministrul de atunci, Ion Caramitru, care a alocat 90.000 dolari pentru achizitionarea unui scanner performant. Apoi, in 2004, ministerul condus de Razvan Theodorescu a subventionat cu 1,7 miliarde lei aparitia primului volum - "o suma, intr-adevar, cam mare", dupa cum a precizat Eugen Simion, care este convins insa de caracterul "fundamental" al proiectului. "Ar fi pacat daca am abandona acest proiect. Ne vom adresa Ministerului Culturii, Parlamentului si societatii romanesti pentru a obtine sprijin pentru celelalte volume", a spus presedintele Academiei, la lansarea care a avut un evident caracter polemic in privinta modalitatii de finantare a proiectului - din bani publici sau/si privati. In timp ce noul ministru al Culturii, Mona Musca, a apreciat ca "asemenea initiative ar trebui sa aiba la baza un parteneriat public-privat", presedintele Academiei s-a declarat neincrezator in disponibilitatea oamenilor de afaceri de a se implica. "Poate vom reusi sa atragem bani privati in acest proiect, care, sunt convinsa, isi va urma cursul", a spus Mona Musca. In replica, Eugen Simion i-a dat ministrului un sfat: "Cartile de interes national ale caror costuri un editor nu poate sa si le asume trebuie sprijinite de stat prin institutiile sale". Pretul cartii si al CD-ului insotitor este de 1.860.000 lei. Volumul a aparut la Editura Enciclopedica. Aceasta a depus cererea de subventie la minister, a gestionat bugetul si "a reusit sa duca la capat din punct de vedere material, grafic si tipografic proiectul", spune Eugen Simion. Cu ocazia lansarii de sambata, la Sala de expozitii a Bibliotecii Academiei a fost deschisa o expozitie in care sunt prezentate un manuscris original si mai multe variante de facsimilare incercate recent. "Manuscrisele sunt intr-o stare de vulnerabilitate maxima. Practic, ele nu mai pot fi consultate. Este, probabil, ultima data cand este expus un manuscris eminescian", a spus Eugen Simion. La lansare au fost prezenti, printre altii, Ion Iliescu, Razvan Theodorescu, Petre Roman, Alexandru Mironov, Grigore Vieru si Gheorghe Duca - presedintele Academiei de Stiinte din Republica Moldova.
In Cetatea Medievala a Targu Muresului
"Trei seri cu Eminescu"
Asociatia Multimedia Teatru 74 ofera "Trei seri cu Eminescu", un proiect teatral ce-si propune, intre 17 si 19 ianuarie, sa ofere targumuresenilor un Eminescu altfel de cum este el cunoscut si predat in scoli. Inedit este si locul ales, si anume in Turnul Macelarilor din Cetatea Medievala a Targu Muresului. Astfel, la aniversarea a 155 de ani de la nasterea poetului, actorul Nicu Mihoc, directorul Asociatiei Multimedia Teatru 74, ne-a declarat ca spectacolul de muzica si poezie cuprinde un colaj de texte inedite ale lui Eminescu, puse intr-o forma de spectacol. "Adaugam poeziilor lui Eminescu si cateva dintre scrierile sale jurnalistice care sunt, din pacate, mai putin cunoscute si tocmai aceste texte dorim sa le aducem in fata publicului spectator, intr-o varianta neconventionala. Un Eminescu altfel de cum il stim este o provocare nu numai pentru public, ci si pentru noi, actorii". Cele "trei seri cu Eminescu", realizate in parteneriat cu Primaria Targu Mures, Inspectoratul Scolar Judetean Mures si Radio Targu Mures au drept tinta tinerii liceeni, dar nu numai. Spectacolul are ca protagonisti cinci actori ai Teatrului National si ai Teatrului "Underground" din localitate. In Turnul Macelarilor exista o sala de spectacole cu 74 de locuri (de unde numele asociatiei), precum si alte dotari multimedia.
Timbre cu marele poet, emise in Pakistan
Ambasada Romaniei la Islamabad si Posta Nationala pakistaneza au organizat, vineri, in marea sala a Colegiului Postelor din Islamabad, ceremonia de lansare a unui set de timbre comemorative dedicate poetilor Mihai Eminescu si Allama Iqbal, se arata intr-un comunicat remis Mediafax. Aceasta initiativa urmeaza recentei publicari a doua studii comparative Eminescu-Iqbal, scrise in limba engleza de catre ambasarorul Romaniei la Islamabad, Emil Ghitulescu, precum si ridicarii unui monument infatisandu-i pe cei doi poeti, in centrul capitalei pakistaneze. Cele doua timbre comemorative reprezinta imaginea monumentului si a celor doua carti care dezvaluie asemanari surprinzatoare intre operele literare si gandirea celor doi creatori. Monumentul, care a fost dezvelit in aprilie, imbina elemente de arhitectura locala si elemente ale Coloanei Infinitului a lui Constantin Brancusi. Constructia incepuse la 15 ianuarie 2004. Timbrele, in tiraj de peste un milion de exemplare, au fost puse in circulatie incepand de sambata, cand s-au implinit 155 de ani de la nasterea lui Eminescu. La ceremonia de lansare au participat ministrul federal pakistanez al comunicatiilor, Muhammad Shamim Siddiqui, ambasadori, scriitori, artisti, inalti functionari ai Postei Nationale pakistaneze.