Foto Rezervațiile de narcise din România, comorile parfumate ale naturii. Care sunt zonele unde natura face casă bună cu tradițiile

Când primăvara își deschide larg porțile, natura își etalează cu generozitate splendoarea. În luna mai, poienile înverzite devin teatre ale unui spectacol rar și delicat: înflorirea narciselor sălbatice. Aceste flori, considerate simboluri ale renașterii și purității, colorează peisajele cu alb și parfum, și invită la o reconectare profundă cu natura.

România are privilegiul de a găzdui unele dintre cele mai extinse și mai diverse habitate de narcise sălbatice din Europa, fiind specii protejate și incluse în categoria monumentelor naturii încă din 1967, odată cu declararea primei rezervații oficiale, din satul Vad, comuna Șercaia. Aceste plante au un rol important în menținerea biodiversității și sunt adesea însoțite de alte specii rare, precum stânjenelul sălbatic, gențiana sau păpădia albă.

În prezent, majoritatea poienilor de narcise sunt incluse în rețeaua europeană Natura 2000, ceea ce presupune un set clar de reguli pentru protejarea habitatelor și a speciilor. Pe lângă valoarea ecologică, aceste locuri au devenit în ultimele decenii și repere ale turismului verde și ale turismului de patrimoniu, integrând peisajul natural cu tradițiile locale, gastronomia specifică și istoria comunităților rurale.

Vizitarea rezervațiilor de narcise presupune respectarea unor reguli esențiale: nu se culeg florile, nu se aprind focuri, nu se pătrunde în afara traseelor marcate. Narcisele sunt parte dintr-un echilibru natural fragil, iar prezența noastră trebuie să fie una discretă și conștientă. Este recomandat să alegeți cazare la pensiuni eco-certificate, să consumați produse locale și să susțineți meșteșugarii și producătorii din comunitățile vizitate. Doar astfel, turismul poate deveni un partener al naturii și nu un agresor.

Narcisele din inima Brașovului

Poiana cu Narcise de la Vad, situată în comuna Șercaia, județul Brașov, este cea mai mare rezervație de acest tip din România, întinsă pe 400 de hectare. Denumită popular și „Poiana Îngerilor“, acest spațiu devine în luna mai o întindere albă și parfumată, un adevărat sanctuar floral. Festivalul Narciselor, organizat aici în fiecare primăvară, de obicei în jurul sărbătorii Sfinților Împărați Constantin și Elena, este o manifestare de patrimoniu local, în care se combină muzica tradițională, dansurile populare și meșteșugurile cu mândria conservării unei naturi neatinse.

Accesul se face ușor din Brașov sau Făgăraș, iar vizitatorii pot opta pentru cazare în pensiunile rurale din Vad, Șercaia sau în apropierea Mănăstirii Sâmbăta de Sus. Pe lângă preparatele locale (bulz ciobănesc, tocană de miel, păstrăv fript), oaspeții pot vizita Cetatea Făgărașului, un edificiu medieval bine conservat, fostă reședință a principilor Transilvaniei, cu un muzeu etnografic și de istorie. Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus este un alt reper, ctitorie a domnului Constantin Brâncoveanu, renumită pentru arhitectura sa. De asemenea, Transfăgărășanul, celebrul drum montan deschis sezonier, poate fi parțial parcurs din luna mai, oferind priveliști spectaculoase.

La doar câțiva kilometri se află și o mănăstire rupestră, cunoscută în zonă drept Templul Ursitelor din Șinca Veche, o grotă misterioasă în care spiritualitatea și legendele se împletesc. Mănăstirea rupestră nu a putut fi datată cu precizie, versiunea mai des acceptată ca an al apariției fiind 1742, însă mulți spun că are câteva mii de ani în spate. În anul 1789, un pastor reformat din Făgăraș scria despre mănăstire: „Mănăstirea este tăiată în întregime în piatră de carieră şi deci nu are acoperiș. Este săpată cu pricepere, cu o muncă uriașă, demnă de mirare. Ferestrele sunt tăiate lateral, atât de înguste încât călugării când slujesc se plimbă cu cărțile după razele soarelui“.

Parfum din Țara Moților

Rezervația de narcise de la Negrileasa, județul Alba, este o bijuterie a Munților Metaliferi, declarată arie protejată în 1995. Situată la peste 1.200 de metri altitudine, în apropierea comunei Bucium, ea oferă priveliști de poveste, aer curat și un context cultural autentic. Festivalul organizat anual aici este prilej de bucurie pentru comunitățile locale, care păstrează vii portul, dansurile și cântecele de munte.

Frumoasa poiană are și o legendă, care spune așa: „În vremuri îndepărtate, o pasăre măiastră care zbura din depărtări, doar o dată în an în aceşti munţi, pentru a vesti sărbătorile de cântec şi joc ale anului, a poposit în Poiana Negrilesei, pe când se îngâna ziua cu noaptea, pentru a se odihni după atâta drum. Era vremea când ciobanii din zonă pregăteau cina în jurul focului de cetină, iar unul dintre ei, mai bătrân, a văzut pasărea şi prin sunet de tulnic şi-a chemat camarazii ca să o prindă, pentru a-şi împodobi cu penele ei pălăriile. Pasărea măiastră frântă de obosită aştepta ca păstorii să se apropie şi le rosti cu grai omenesc şi înţelept: «Ştiu că vreţi să-mi luaţi viaţa, pentru penele mele, cu care să vă împodobiţi pălăriile, dar de mi-ţi cruţa, voi umple aceste poieni cu aceste pene şi an de an ele vor răsări mai frumos şi mai multe pentru voi, astfel încât, copiii, nepoţii şi strănepoţii voştri vor avea cât vor fi aceşti munţi podoaba penelor mele». La aceste vorbe minunate, ciobanii au lăsat pasărea în viaţă. Şi-a luat zborul şi nu s-a mai oprit decât pe Muntele Găina, dar nu a uitat să îşi scuture penele fermecate, astfel încât de atunci şi până acum, în aceste poieni din Muntele Negrilesei, cresc an de an, ca să vestească venirea verii, frumoasele narcise, dezmierdând cu frumuseţea şi mirosul lor pe toţi trecătorii şi mai ales pe cei care vin la sărbătoarea narciselor care are loc an de an în luna mai“.

Accesul se face prin Zlatna sau Abrud, urmând drumuri forestiere ce străbat păduri de conifere și foioase. Cazarea se poate face în Gura Soarei sau în Zlatna, iar mâncarea locală include balmoșul cu brânză de burduf, zamă de bureți, plăcinte coapte în cuptor și pălincă din prune sau corcodușe. În apropiere, turiștii pot vizita Roșia Montană, cel mai vechi oraș minier atestat din Europa, cu galerii romane săpate în munte și un patrimoniu imobil în curs de restaurare. De asemenea, Muzeul Aurului din Brad, unic în Europa prin colecția sa de pepite naturale, este o destinație culturală fascinantă.

Florile dintre fânețe

În comuna Întregalde, județul Alba, poiana cu narcise din satul Tecșești este o destinație de suflet, unde simplitatea vieții rurale se împletește cu sălbăticia naturii. Poiana de peste două hectare este situată într-un peisaj dominat de păduri și fânețe, fiind accesibilă din Alba Iulia prin Galda de Jos.

Cazarea este disponibilă în case tradiționale restaurate, unde turiștii pot lua parte la activități rurale: cosit, gătit la cuptor sau cules de plante de leac. Meniul local include sarmale cu hribi, pâine coaptă în cuptor cu lemne, zacuscă de vinete coapte și dulceață de trandafiri. Obiectivele turistice din zonă sunt numeroase: Cheile Întregalde, spectaculoase și relativ neamenajate, Peștera Huda lui Papară, una dintre cele mai dificile și enigmatice peșteri din România, dar și Rezervația Scărița-Belioara, un ansamblu carstic unic, cu flora endemică și pereți verticali de stâncă ce atrag alpiniști și botaniști deopotrivă.

Bijuteria Rodnei

În inima Munților Rodnei, acolo unde potecile urcă spre creste alpine și pădurile de conifere se răresc lăsând loc luminii, se află una dintre cele mai spectaculoase poieni cu narcise sălbatice din România: Poiana cu Narcise din Masivul Saca. Situată într-o zonă de o rară sălbăticie, în județul Bistrița-Năsăud, aproape de granița cu Maramureșul, această rezervație florală se transformă, la sfârșitul lunii mai și începutul lunii iunie, într-un covor alb de flori delicate, cu miros subtil și farmec de legendă. Această poiană se află la peste 1.400 de metri altitudine și face parte din Parcul Național Munții Rodnei, o arie naturală protejată de interes național și internațional. Zona Saca este una dintre cel mai bine conservate din acest punct de vedere, datorită poziției sale mai retrase față de traseele turistice intens circulate.

Accesul către Masivul Saca și poiana cu narcise se poate face plecând din satul Valea Vinului, din comuna Rodna, județul Bistrița-Năsăud. De aici, un traseu montan marcat urcă spre platoul montan Saca, iar parcurgerea lui necesită o condiție fizică bună și echipament adecvat de drumeție. Timpul de urcare este de aproximativ trei-patru ore, dar peisajele care se deschid de-a lungul traseului – cu vârfuri semețe, pajiști alpine și izvoare reci – recompensează cu prisosință efortul. Pentru cei pasionați de munte și fotografie, sfârșitul lunii mai este momentul ideal pentru o escapadă în această parte a Carpaților. Spectacolul oferit de narcise, în contrast cu verdele crud al ierburilor de început de vară și albastrul adânc al cerului de munte, este de o frumusețe greu de descris.

Deși zona este sălbatică și nu beneficiază de unități de cazare chiar în apropierea poienii, turiștii pot opta pentru pensiuni montane sau agroturistice în satele Valea Vinului, Rodna, Șanț sau Maieru. Acestea oferă condiții decente, ospitalitate autentică și preparate tradiționale din gastronomia năsăudeană: balmoș cu brânză de burduf, tochitură ardelenească sau plăcinte cu brânză și mărar, toate preparate cu ingrediente locale. Unele gospodării oferă și produse bio sau sesiuni de gătit tradițional pentru turiștii curioși.

Fiind într-o zonă montană de excepție, Munții Rodnei oferă multiple posibilități de explorare. La mică distanță se află Cascada Cailor – cea mai înaltă cascadă din România –, Lacul Lala – un lac glaciar superb aflat la peste 1.800 de metri –, dar și Vârful Pietrosul Rodnei, care, cu cei 2.303 metri ai săi, este cel mai înalt vârf din Carpații Orientali. Parcul Național Munții Rodnei este și un paradis al florei și faunei alpine, adăpostind marmote, capre negre și vulturi aurii. Cei interesați de istorie pot vizita fosta mină din Rodna, un important centru de extracție de argint în Evul Mediu, sau mănăstirea benedictină atestată documentar încă din secolul al XIII-lea.

Poienile cu narcise ale României nu sunt doar locuri frumoase pentru fotografii de primăvară, ci adevărate capsule de timp în care se păstrează o relație firească între om și pământ. Îmbinând frumusețea naturii cu specificul cultural al fiecărei zone, aceste locuri oferă o alternativă autentică la turismul de masă. Dacă în luna mai vrei să te reconectezi cu simplitatea, cu liniștea și cu rădăcinile, pornește într-o călătorie printre narcise. Vei descoperi că fiecare floare ascunde o poveste, iar fiecare poiană – o comunitate care a știut să trăiască în armonie cu natura.

Narcisele României

• Poiana cu Narcise Negrileasa – județul Alba

• Poiana cu Narcise Tecșești – județul Alba

• Poiana cu Narcise Muntele Cetii – județul Alba

• Poiana cu Narcise Dumbrava Vadului – județul Brașov

• Poiana cu Narcise Valea Neajlovului – județul Dâmbovița

• Fâneața cu Narcise Zervești – județul Caraș-Severin

• Pajiștea cu Narcise Bătești – județul Timiș

• Poiana cu Narcise Negrași – județul Argeș

• Poiana cu Narcise Vlăhița (Dumbrava Harghitei) – județul Harghita

• Poiana cu Narcise Muntele Saca – Munții Rodnei

• Poiana cu Narcise Vad-Șercaia – județul Brașov

• Pajiștea cu Narcise Sub Piatră – județul Alba

• Poiana cu Narcise Racâș – județul Harghita

• Poiana cu Narcise de la Ponoare – județul Mehedinți

• Fâneața cu Narcise Dăbâca – județul Cluj

• Fâneața cu Narcise Chirui – județul Harghita

• Fâneața cu Narcise de la Sărata – județul Bacău

• Poiana cu Narcise de la Trascău – județul Alba

• Poiana cu Narcise Brădești – județul Harghita

• Pajiștea cu Narcise Crasna – județul Sălaj