Trei decenii de secetă pentru naţionalele de tineret şi juniori
0creşterea talentelor în propria ogradă, aşa cum se întâmplă la Ajax Amsterdam sau la Manchester United, ca să dăm doar două exemple, este minim. Patronii, interesaţi doar de obţinerea unor
creşterea talentelor în propria ogradă, aşa cum se întâmplă la Ajax Amsterdam sau la Manchester United, ca să dăm doar două exemple, este minim. Patronii, interesaţi doar de obţinerea unor rezultate imediate şi măcinaţi de orgolii, nu investesc în grupele de copii şi juniori, preferând să cumpere jucători gata formaţi, eventual străini. Singurul lucru bun este apariţia şcolilor private, unde copiilor li se acordă atenţia cuvenită şi care au început deja să producă fotbalişti de valoare. La fel de adevărat este şi că mulţi dintre copiii care aleg fotbalul provin din familii fără posibilităţi materiale deosebite, iar alimentaţia necorepunzătoare de la o vârstă fragedă se răsfrânge asupra constituţiei firave a viitorilor jucători. Astfel, apare eterna probemă a diferenţei de gabarit dintre fotbalistul român şi cel occidental. Însă unul dintre cele mai grave flagele cu care se confruntă fotbalul juvenil este corupţia. Sunt cunoscute cazuri de antrenori care, în schimbul foloaselor materiale, promovează pseudotalente în dauna celor cu potenţial. Iar fenomenul este generalizat în toată ţara. Nu sunt deloc puţini tehnicienii care, din cauza salariilor mici şi a blazării, nu au reuşit să dea fotbalului nici măcar un jucător cât de cât de valoare, de unde şi aria de selecţie redusă pentru loturile naţionale.
România n-a mai fost la Olimpiadă de 42 de ani
Dezinteresul faţă de sectorul juvenil nu durează de ieri, de azi, ci de decenii. Singura participare românească la un Campionat Mondial de tineret a avut loc în 1981, în Australia, când selecţionata sub 20 de ani a cucerit singura noastră medalie, de bronz, la acest nivel. În rest, rezultatele bune au fost doar izolate, ultima calificare la un Campionat European de tineret consemnându-se în 1998, când antrenor era chiar actualul selecţioner al primei reprezenative, Victor Piţurcă. Deşi România a fost ţara organizatoare a acelei ediţii, tinerii tricolori s-au clasat pe ultimul loc. La Jocurile Olimpice, la care, de ani buni, participă tot echipele de tineret, România nu s-a mai calificat din 1964, această competiţie, foarte importantă pentru alţii, nu şi pentru noi, fiind considerată ca provocare de mâna a doua. Altfel nu se explică de ce la cârma acestei selecţionate au fost aduşi tehnicieni fără performanţe notabile în CV, unii chiar fără să fi antrenat pe nimeni înainte. Iar actualul antrenor, Emil Săndoi, care nu a realizat nimic la echipele de club pe la care a trecut, Universitatea Craiova şi Pandurii Târgu Jiu, a fost păstrat în funcţie deşi a pierdut lamentabil în faţa Germaniei, scor 1-5, ratând calificarea în barajul pentru Europenele de anul viitor.