Jocurile Olimpice de la Paris, o catastrofă: hoteluri goale, bilete nevândute și o sumă înfiorătoare cheltuită

Jocurile Olimpice s-au născut acum 128 de ani, la Atena (Grecia), cu doar 241 de participanți proveniți din 14 țări. Între timp, sărbătoarea sportului mondial s-a transformat într-o monstruzitate!

Dacă din punct de vedere sportiv, dezvoltarea evenimentului e un lucru îmbucurător – la Paris, sunt așteptați peste 10.000 de atleți din 206 țări recunoscute de CIO – în schimb, faptul că organizarea a devenit o povară financiară insuportabilă e un subiect tare neplăcut. Care revine în atenția publicului, inevitabil, înainte și după fiecare ediție. De fapt, pierderile uriașe generate de Jocuri și decontate de oamenii de rând sunt de o notorietate atât de mare, încât în 2017, înainte ca ediția din 2024 să fie acordată Parisului, trei orașe s-au retras din cursa pentru organizare: Budapesta, Roma și Hamburg.

Au rămas, așadar, două variante: Paris și Los Angeles. Și, în loc să fie un duel decis prin tradiționalul proces de votare, francezii au optat pentru JO 2024, iar americanii pentru JO 2028. Acum, când mai avem o săptămână până la startul ediției pariziene, francezii „fierb“, iar americanii urmăresc cu înfrigurare disperarea lor, știind că riscă să trăiască același dezastru financiar peste patru ani.

Hoteluri goale și amenințări cu grevă

Potrivit „The Telegraph“, președintele Emmanuel Macron (46 de ani) a „fluturat“ ideea organizării Jocurilor Olimpice în fața publicului, cu promisiunea că evenimentul va avea un impact masiv asupra turismului, va atrage investiții majore și va relansa economia țării. Toate bune și frumoase, cu o singură problemă. Nu se va întâmpla nimic din toate astea!

De fapt, JO 2024 va fi, în mod cert, un dezastru financiar. Și promisiunea că se vor amortiza costurile organizării e deja privită ca pe o glumă proastă. „Nota de plată“ se ridică la aproximativ 10 miliarde de dolari, potrivit „LA Times“. Iar boom-ul turistic despre care s-a vorbit atât de mult s-a transformat, de fapt, într-un mare fâs! Oricum, Parisul, cu 44 de milioane de turiști care vizitează orașul anual, n-avea probleme din acest punct de vedere, fiind chiar lider la acest capitol într-un clasament global. Acum însă, pe durata Jocurilor Olimpice, turismul chiar va suferi!

Air France a raportat pierderi de 180 de milioane de euro pentru prima perioadă a anului fiscal pentru simplul motiv că vânzările de bilete pentru Paris sunt cu mult sub nivelul așteptărilor. De asemenea, rezervările pentru hoteluri sunt extrem de dezamăgitoare. O singură statistică vorbește de la sine: gradul de ocupare al camerelor pentru perioada Jocurilor Olimpice e sub nivelul înregistat în iulie – august 2023! Motiv pentru care hotelurile au început să micșoreze prețurile, într-o tentativă disperată, pe ultima sută de metri, de a atrage turiștii spre capitala Franței.

De ce însă oamenii nu vor să fie la Paris, între 26 iulie – 11 august? Pentru că Orașul Luminilor avea, oricum, reputația unei destinații scumpe și aglomerate. Iar turiștii n-au vrut să fie aici pe durata JO 2024, fiind convinși că prețurile vor exploda, iar orașul va fi și mai aglomerat decât de obicei.

Și, de parcă acest tablou nu era deja suficient de sumbru, organizatorii „tremură“ și din alt motiv. Concret, din cauza amenințărilor cu grevă care riscă să „paralizeze“ orașul. Poliția franceză și angajații aeroporturilor cer bonusuri consistente pentru cele 17 zile în care volumul de muncă va crește din cauza Jocurilor, fix în perioada concediilor.

Biletele nevândute și o singură consolare

Faptul că JO 2024 e departe de estimările organizatorilor, în ceea ce privește interesul publicului,  reiese și din vânzarea biletelor.

Francezii au anunțat, joi, că mai sunt disponibile 1,2 milioane de bilete pentru 30 din cele 32 de sporturi de pe tabloul competiției. Singura consolare? Parisul a stabilit deja un nou record în privinţa numărului de bilete vândute, cu 8,7 milioane de tichete, fiind astfel depăşind precedentul record deţinut de Atlanta, cu 8,3 milioane de bilete vândute în 1996. Această reușită a fost obținută însă datorită faptului că arenele franceze au o capacitate mai mare, comparativ cu cele care au găzduit JO 1996.

Potrivit organizatorilor, 60% din bilete au fost cumpărate până acum de francezi. Și această statistică ne arată că oamenii din afara Hexagonului au preferat să stea departe de Paris pe durata competițiilor din această vară.

Ultima ediție profitabilă, acum 40 de ani!

Jocurile Olimpice n-au fost mereu o „mașină de tocat bani“. Presa americană a notat că, în 1984, Los Angeles a dat o veritabilă lovitură financiară prin organizarea acestui show de dimensiuni planetare. Din păcate, ulterior, lucrurile s-au schimbat în rău.

Atena 2004 a fost un eșec atât de mare, încât Grecia a fost îngenuncheată, intrând, ulterior, într-un colaps financiar.

Rio de Janeiro a cheltuit niște sume astronomice pentru ridicarea unor arene pe care s-a „depus praful“ după evenimentul din 2016, în condițiile au zăcut nefolosite. Au urmat alte dezastre financiare, la Tokyo (2021) și la Beijing (2022), de această dată din cauza pandemiei COVID-19 care a golit arenele și a făcut imposibilă atragerea unor fonduri din vânzarea biletelor și din turism.

Soluția: gazdă permanentă

La ora actuală, 44% dintre parizieni sunt de păreri că organizarea JO 2024 a fost o idee proastă. La furia oamenilor au contribuit și știri precum celei legate de salariul încasat de Tony Estanguet, președintele Comitetului de Organizare: 290.000 de dolari pe an, plus bonusuri!

Următoarele două ediții ale Jocurilor Olimpice de Vară vor avea loc la Los Angeles (2028) și la Brisbane (2032). Mai departe însă, rămâne de văzut cum se va desfășura evenimentul, în condițiile în care nu prea mai sunt doritori pentru organizare. De pildă, Jocurile Olimpice de Iarnă din 2034 vor ajunge la Salt Lake City (SUA) pentru simplul motiv că nu există vreo altă candidatură!

Și, pe termen lung, putem asista la implementarea unei soluții cu tot mai mulți adepți: desemnarea unui oraș drept gazda permanentă a Jocurilor Olimpice. În felul acesta, se poate folosi, odată la patru ani, infrastructura deja existentă, fără să fie nevoie de ridicarea unor noi arene. O propunere în acest sens e orașul Atena, având în vedere că vorbim despre locul în care s-au născut Jocurile Olimpice în 1896.