Cât costă să produci un hit

Te-ai întrebat vreodată cât de multă muncă depune un artist pentru a transforma o simplă melodie într-un adevărat hit? În Statele Unite ale Americii se pare că artiştii sunt favorizaţi, ei având în spate munca unui adevărat batalion de producători, compozitori, textieri şi DJ de radio. Dar, pe lângă acestea, care este costul unui hit?

Ca o melodie să devină un hit şi să fie mereu în topurile radio este nevoie de foarte mulţi bani. Fondurile sunt investite cu grijă de casele de producţii care apelează la tactici inovatoare pentru a-i garanta unui artist cele mai bune compoziţii muzicale. Este şi cazul casei americane de producţii Def Jam, axată în principal pe hip-hop şi muzică urbană, deţinută de Universal Music Group, care a adunat cei mai buni oameni din domeniul muzicii în cadrul unei tabere creative pentru a realiza textul şi linia melodică pentru piesa „Man Down“, lansată în 2011, a Rihannei, scrie npr.org.

Astfel, în martie 2010, casa de producţii a organizat o tabără de creaţie, în Los Angeles, pentru a creea melodii de pe albumul Rihannei, „Loud“. Care a fost tactica abordată de casa de discuri? Au fost angajaţi cei mai buni textieri şi compozitori de muzică din Statele Unite ale Americii care au fost plasaţi în cele mai bune studiouri de înregistrare din Los Angeles pentru aproximativ două săptămâni.

„E ca un joc de baschet all-stars. Ai parte de cei mai buni oameni în domeniu care pot să producă unele dintre cele mai bune înregistrări“, spune Ray Daniels, unul dintre compozitorii care au participat la tabara de creatie. La rândul lui, Daniels manageriază o echipă de compozitori formată din doi fraţi Timothy şi Theron Thomas, care lucrează sub numele de Rock City.

„Turaţia“ hitului şi „curtarea“ radiourilor

După calculele site-ului npr.org, costurile de producţie pentru realizarea unui hit se ridică cu puţin peste un milion de dolari. Suma este împărţită după cum urmează: închirierea studiourilor, angajarea compozitorilor şi realiarea unei piese, adică tabăra de creaţie în sine, costă 18.000 de dolari. Un compozitor primeşte 15.000 de dolari, un producător are de câştigat puţin mai mult, 20.000 de dolari, în timp ce un producător vocal va avea parte de un câştig egal cu cel al unui compozitor. La toate acestea se adaugă partea de mix/master cu un cost de 10.000 de dolari.

Cea mai costisitoare parte din tot acest proces se dovedeşte a fi „turaţia“ viitorului hit, în valoare de un milion de dolari, care se împarte în trei segmente: marketing, deplasarea artistului în diverse zone pentru promovare şi „curtarea“ radiourilor, totul pentru ca piesa să fie inclusă în diversele emisiuni radio. Pe lângă acestea, directorii radiourilor sunt invitaţi la cine impresionante pentru a include în playlist-ul radiourilor viitorul hit.

Dar piesa devine hit numai în momentul în care toată lumea o aude. „Motivul pentru care costă atât de mult este pentru că dintr-un singur click tu trebuie să afli de hit. Porneşti radioul şi o auzi pe Rihanna, te uiţi la televizor şi o vezi pe Rihanna, mergi pe stradă şi vezi un poster cu Rihanna, citeşti revista «Billboard» şi afli de Rihanna. Rihanna trebuie să fie mereu prima. Cu toate costurile“, mai spune Ray Daniels.

Aşadar, la acest lucru se rezumă un hit: vizibilitatea, iar pentru a avea acest atribut, casa de producţii plăteşte.

„Tabăra de creaţie“, concept adoptat de Marius Moga

Metoda propusă de casele de producţii americane a fost pusă la incercare, în România, de Marius Moga, unul dintre cei mai influenţi cântăreţi şi compozitori locali. În vara acestui an, după o vizită în America, Moga a strâns mai mulţi oameni de radio şi producători în ceea ce a numit „Tabăra de muzică“, un workshop în care cei mai buni oameni ai industriei muzicale din România au lucrat împreună în cadrul unei sesiuni de compus. Printre cei invitaţi s-au numărat Andra, C.R.B.L, Laurenţiu Duţă, Randi, Play&Win, Deepside Deejays, What’s Up, Shift, raku şi câţiva dintre foştii concurenţi de la „Vocea României“, Fely Donose şi Liviu Teodorescu.

„«Tabăra de muzic㻓 este un concept la care m-am gândit încă de când eram în State. Acolo se întâmplă să cunoşti nişte oameni într-o zi şi în aceeaşi zi să intri cu ei în studio pentru o sesiune de compus. Ceea ce se va întâmpla la noi va fi o premieră pentru România: aducem la un loc artişti, compozitori, oameni de muzică şi radio care vor lucra pentru prima oară în această formulă, vor face schimburi de idei, vor învăţa unii de la altii, va fi o experienţă muzicală completă“, explica la acel moment Marisu Moga, cel care a compus pentru Maroon 5.

Mai mult, la fel ca în cazul Def Jam, Marius Moga a selectat cel mai buni oameni pentru a se alătura workshop-ului realizat de el. ,Am făcut un casting şi dintr-o suta de oameni i-am ales pe cei mai buni 15 intrumentişti, textieri şi compozitori care vor participa alături de artişti consacraţi la sesiunile de compus“, îşi detalia Marius Moga programul.

12 minute de inspiraţie înseamnă 15.000 de dolari

Fraţii Thomas, care au fost alături de Daniels la tabăra de creaţie, au fost cei care au realizat versurile deja celebrului hit al Rihannei, „Man Down“, pe linia melodică a compozitoarei Shama „Sham“ Joseph. Cei doi au avut nevoie de doar 12 minute pentru a compune versurile imediat ce au auzit negativul. Dar timpul înseamnă bani, iar acele câteva minute de sclipire se plătesc destul de scump. O tabără de creaţie tipică, unde se pot închiria şi zece studiouri, poate avea costuri totale de 25.000 de dolari pe zi, arată Daniels. „Tabară de creaţie pentru albumul Rihannei trebuie să fi costat cel puţin 200.000 de dolari. Erau cel puţin 40 de specialişti în acele încăperi. Am fost şocat de cât de mulţi bani au fost cheltuiţi. Dar, ghici ce? Au reuşit să compună un album întreg în urma acestei tabere“, a mai spus Daniels.

Astfel, cu uşurinţă, o tabără de creaţie poate să fie asemănată unui reality show în care bucătari de top, care nu s-au mai întâlnit până la un moment, sunt obligaţi să gătească împreună. La finalul taberei de creaţie, artistul este invitat să-şi aleagă compoziţiile favorite.

Starea de spirit a artistului, influenţată de tămâie sau de porumbei

După tabăra de compoziţie, albumul Rihannei, „Loud“, a inclus 11 piese, la un cost de 18.000 de dolari per melodie. Compozitorul şi producătorul au câştigat 15.000 de dolari, respectiv 20.000 de dolari, potrivit spuselor lui Daniels. Adică 53.000 de dolari cheltuieli de producţie înainte ca Rihanna să intre în studioul de înregistrări cu producătorul vocal.

Treaba producătorului vocal este să determine artistul să cânte piesa în cea mai bună manieră posibilă. Makeba Riddick, una dintre ele mai influente producătoare din industria muzicii din Statele Unite ale Americii, a colaborat cu Rihanna în cazul celor două hituri, „Rude Boy“ şi „Love the Way You Lie“. Riddick are datoria de a-i spune artistului cum să cânte, dar mai ales să îl inducă în starea necesară pentru a cânta cel mai bine. În unele cazuri, Riddick a fost nevoită să apeleze la anumite surse de inspiraţie, cum ar fi lumini stroboscopice, tămâie sau porumbei doar ca artistul să aibă starea de spirit necesară.

„Oamenii de radio trebuie să fie trataţi frumos, cu un cost neclar“

Fiecare hit este diferit. Unele melodii au parte de un impuls, în timp ce altele apar pe piaţă din senin. Dar industria muzicală depinde de hituri pentru vânzări, astfel de piese fiind un plan de afaceri. Majoritatea pieselor considerate hit-uri, adică cele care se clasează pe primele poziţii în topurile muzicale, cele care aduc profit şi care se aud la volum ridicat din maşini, costă un milion de dolari.

Rihanna FOTO AFP

Trei componente esenţiale conlucrează pentru un astfel de succes: marketing-ul sau intensa comercializare a artistului, promovarea şi radiourile. „Marketing-ul şi radioul sunt două noţiuni diferite. Partea de marketing este acoperită de echipe stradale, reclame şi anunţuri. Pe când oamenii de radio trebuie să fie trataţi frumos, cu un cost neclar“, adaugă Daniels. Acest tratament special se rezumă la cine costisitoare dedicate directorilor de programe ale marilor radiouri de pe piaţă sau spectacole gratuite oferite de artist cu scopul de a genera mai multă publicitate.

Paul Porter, fost director de programe radio şi fondator al grupului Industry Ears, este de părere că plata pentru o melodie nu se realizează pur şi simplu. Casa de producţii plăteşte pentru a întreţine relaţii în aşa măsură încât la lansarea altui hit să aibă întâietate, indiferent dacă sunt realizate cercetări de piaţă care demonstrează preferinţele ascultătorilor.

Cu toate acestea şi în ciuda efortului investit, piesa poate să nu devină un hit. Aşa s-a întâmplat şi cu piesa „Man Down“ care nu s-a vândut foarte bine şi nici pe radiourile importante nu a câştigat un loc fruntaş. În acest caz, casa de producţii va lansa şi alte piese pentru a compensa deficitul. Numai dacă unele costuri vor fi acoperite, artistul va fi plătit.