Pentru euroalegeri, Olanda se întoarce la hârtie şi creion

Ca şi România, Regatul Ţărilor de Jos votează cu buletine, la care a revenit după eliminarea sistemului electronic de exprimare a opţiunilor. „Adevărul“ vă prezintă situaţia privind alegerile pentru Legislativul de la Bruxelles din celelalte 26 de state chemate, ca şi România, să voteze în perioada 4-7 iunie.

Olandezii care vor veni la 4 iunie să-şi aleagă eurodeputaţii nu vor mai vota folosind sistemul electronic, ci buletine de vot şi un creion roşu. Reintroducerea votului clasic a fost decisă după eliminarea, în octombrie 2007, a sistemului electronic, din cauza unor suspiciuni privind riscul desecretizării votului.

La ultimele alegeri din Olanda, desfăşurate în 2006, sistemul electronic de vot a fost folosit în aproximativ 90% din circumscripţii. Alegătorii din străinătate pot vota prin poştă. În România, ultimul studiu al Fundaţiei Soros relevă că orice discuţie privind introducerea sistemului de vot prin internet sau prin poştă este prematură până la reformarea aparatului birocratic şi a instituţiilor statului.

Populiştii anti-islam vor la Bruxelles

În cursa electorală pentru Bruxelles s-au înscris opt partide din Olanda. Printre acestea se află Partidul Libertăţii, aflat la primul euroscrutin şi catalogat ca populist si anti-Islam. Potrivit site-ului predict09.eu, Partidul Libertăţii, creat în 2006, are şanse să obţină trei mandate în Parlamentul European. În  2008, Geert Wilders, fondatorul şi liderul acestui partid, a prezentat un film de 17 minute, intitulat „Fitna“ („Discordie“), cuprinzând imagini ale unor atacuri teroriste împreună cu citate din Coran.

Filmul a stârnit protestele musulmanilor, iar Tribunalul din Amsterdam a cerut anchetarea lui Geert Wilders, deputat de extremă-dreapta, „pentru instigare la ură şi discriminare“. Geert Wilders a inclus în campania sa pentru europarlamentare teme ca excluderea României şi Bulgariei din Uniunea Europeană, limitarea Executivului european la un singur comisar şi suprimarea Legislativului de la Bruxelles.

Recent, capii de listă de la cele şase partide tradiţionale olandeze au participat la o dezbatere electorală desfăşurată chiar în sediul Parlamentului European. Fiecare candidat a prezentat şase propuneri referitoare la viaţa privată, politica agricolă, criza, mediul, lărgirea UE şi Tratatul de la Lisabona (Constituţia Europeană). La acest euroscrutin, olandezii vor trimite în Parlamentul European 25 de reprezentanţi, cu doi mai puţin ca în prezent.