Legile Justiţiei, adoptate pe repede-nainte pentru a doua oară. Modificările care îl vizează pe şeful statului
0Majoritatea PSD-ALDE a adoptat, pentru a doua oară în trei luni, legile Justiţiei, în acestea fiind prinse noi tăieri de atribuţii ale şefului statului în ceea ce priveşte numirile de magistraţi, dar şi o nouă interpretare a „erorii judiciare“.
Legile Justiţiei au trecut prin Senat într-o singură zi, acestea fiind amendate luni dimineaţă de Comisia specială condusă de Florin Iordache, autorul Ordonanţei de Urgenţă 13, iar seara fiind adoptate de plen, într-o şedinţă tensionată în care Opoziţiei i s-a tăiat de mai multe ori microfonul şi în care majoritatea PSD-ALDE, sprijinită de UDMR şi-a impus voinţa. Deşi au trecut de Parlament, acestea vor fi atacate la CCR, anunţul fiind făcut atât de PNL, cât şi de USR.
Cele mai multe modificări faţă de proiectul iniţial au fost aduse Legii 303/2004 privind statutul procurorilor şi magistraţilor. Şeful statului nu va mai avea de spus niciun cuvânt în numirea conducerii Curţii Supreme, cu toate că înainte acesta era cel care numea la propunerea CSM, preşedintele, vicepreşedintele şi şefii de secţii. „Preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii de Secţie ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al magistraturii, dintre judecătorii ÎCCJ care au funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani şi care au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii trei ani“, prevede actuala formă a legii.
Revocarea celor din conducerea Curţii Supreme se face de către Secţia pentru judecători a CSM, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi a membrilor sau la cererea adunării generale a instanţei. În forma aflată încă în vigoare, preşedinţele ţării era cel care avea ultimul cuvânt privind revocarea, acum nu mai are nicio atribuţie.
De asemenea, preşedintele va putea refuza o singură dată propunerile venite de la ministrul Justiţiei pentru funcţiile de procuror general, procuror-şef al DNA şi procuror-şef al DIICOT, în condiţiile în care în procedura aflată încă în vigoare şeful statului poate respinge de câte ori vrea, dar motivat. Preşedintele României nu va mai putea refuza nici măcar o singură dată numirea în funcţie a unui judecător sau procurori după terminarea stagiaturii, aşa cum se întâmpla în prezent.
„Pedepsirea erorilor judiciare“
Senatorii au adoptat şi o altă definiţie a erorii judiciare, pentru ca persoanele nemulţumite de deciziile instanţelor să poate intenta procese celor care au întocmit rechizitorii sau au dat sentinţe considerate injuste de alte instanţe. În cazul în care o persoană nedreptăţită va avea câştig în instanţă, statul, prin Ministerul Finanţelor Publice (MFP), va sesiza Inspecţia Judiciară pentru a verifica dacă „eroarea judiciară“ a fost cauzată de procuror sau judecător din „rea credinţă sau gravă neglijenţă“.
MFP ar urma să exercite acţiunea în regres împotriva magistratului după raportul consultativ al Inspecţiei Judiciare şi al propriei evaluări, acesta urmând să „aprecieze“ dacă „eroarea judiciară a fost cauzată ca urmare a exercitării de judecător sau procuror a funcţiei de rea credinţă sau gravă a funcţiei cu rea credinţă sau gravă neglijenţă“.
O prevedere modificată faţă de forma anterioară a Legii 303/2004 se referă verificarea declaraţiei completată de magistraţi privind neapartenenţa la niciun serviciu de informaţii. Mai precis, veridicitatea datelor va putea fi verificată de CSAT anual sau de câte ori solicită Ministerul Justiţiei sau Secţia de procurori sau judecători din CSM. În forma declarată neconstituţională, datele putea fi verificate inclusiv de comisiile parlamentare pentru controlul activităţii serviciilor de informaţii.
Protocoalele secrete, de interes public
În schimb, în această lege e prevăzut şi faptul că sunt de interes public informaţiile care privesc cooperarea interinstituţională între instanţe şi parchete, pe de o parte, şi orice altă autoritate publică, pe de alta, fiind vizate astfel protocoalele între instituţiile judiciare şi instituţii precum serviciiile de informaţii.
Modificări minore au fost făcute şi în ceea ce priveşte Legea 304/2004 privind organizarea judiciară. Aleşii au fost de acord cu înfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, aceasta urmând a se ocupa de toate cazurile referitoare la posibile încălcări ale legii de către judecători sau procurori. Secţia ar urma să preia toate cazurile nesoluţionate la data când ea va deveni operaţională.