Diaspora cere urgent vot prin corespondenţă. De ce politicienii de la Bucureşti trag de timp

Românii din străinătate cer cu insistenţă adoptarea legii privind votul prin corespondenţă, care le-ar facilita dreptul de a alege şi i-ar scuti de statul la coadă în faţa ambasadelor sau consulatelor. Însă, la Bucureşti, disputa dintre PNL şi PSD ar putea îngropa proiectul.

A trecut aproape un an de când românii din străinătate au stat la cozi imense pentru a vota la alegerile prezidenţiale. Deşi liderii politici, fie ei de la PSD, dar mai ales de la PNL au promis că vor iniţia imediat o lege pentru a le uşura românilor din diaspora dreptul de a alege, discuţiile au rămas doar la stadiul de promisiune. Aşa că, Daniel Ţecu, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Români din Europa (FADERE), atenţionează că românii de peste graniţe sunt pregătiţi să facă presiuni asupra autorităţilor din România, pentru a avea, în sfrâşit, vot prin corespondenţă sau vot electronic.

„Am înţeles că va exista o sesiune extraordinară peste puţin timp. Dacă în perioada asta nu se va vota votul prin corespondenţă şi votul electronic, nu mai este posibil. De aceea, sunt pregătit să îi cer preşedintelui României dizolvarea Parlamentului, care nu a fost capabil să creeze o lege pentru românii din diaspora, în timp ce (parlamentarii - n.r.) au fost capabili şi au avut timp să îşi creeze legi pentru a-şi mări salariile şi pentru a-şi crea pensii pentru ei“, a declarat Daniel Ţecu.

Mai târziu e degeaba

Insistenţa cu care liderii românilor din străinătate insistă pentru votul la distanţă este pe deplin explicabilă: pentru a putea vota electronic sau prin corespondenţă, legea trebuie să intre în vigoare cu cel puţin un an înainte de întrecerea electorală. Cum alegerile parlamentare sunt programate pentru toamna anului viitor, Parlamentul trebuie să adopte în următoarele două luni noul proiect.

Deşi pare că mai e destul timp, în practică lucrurile sunt mult mai delicate. PSD are în acest moment majoritate în Parlament şi se opune categoric unui astfel de proiect. Aceasta este maniera prin care social-democraţii se răzbună pe românii care l-au preferat pe Klaus Iohannis în noiembrie anul trecut şi nu pe Victor Ponta. De partea cealaltă, PNL, încearcând să-şi atragă masiv electoratul din afara graniţelor, a iniţiat o lege privind votul prin corespondenţă, dar neavând majoritate, proiectul zace în sertarele Parlamentului.

„PSD şi moştenirea politică a lui Victor Ponta“

Cum alegerile se apropie, copreşedintele PNL Alina Gorghiu a cerut public ca proiectul liberalilor să fie votat săptămâna viitoare, în sesiunea extraordinară convocată pentru adoptarea Codului Fiscal.  „Parlamentul are ocazia de a le face, în sfârşit, dreptate cetăţenilor noştri care trăiesc peste hotare, dacă partidele vor fi de acord să adoptăm legea votului prin corespondenţă în sesiunea parlamentară extraordinară. Sper ca noua conducere a PSD să renunţe la ostilitatea manifestată până acum faţă de diaspora, ostilitate care s-a bazat în mare parte pe frustrarea candidatului perdant la alegerile prezidenţiale, Victor Ponta“, a scris pe Facebook Alina Gorghiu.

Totuşi, şansele ca legea votul prin corespondenţă, iniţiată de Ovidiu Raeţchi, deputat PNL de diaspora, să fie adoptată în sesiunea extraordinară sunt infime, pentru că PSD nu are nimic de câştigat dacă susţine această lege. Singura formaţiune care poate obţine foloase electorale este PNL, partid care încă se suprapune cu imaginea lui Klaus Iohannis.

Cel mai probabil legea va fi discutată în sesiunea de toamnă, unde PSD ar putea ceda numai dacă presiunile din partea românilor din străinătate s-ar intensifica. În acest moment, formaţiunea lui Liviu Dragnea nu se bazează pe votul românilor din diaspora, ostili PSD la toate alegerile de până acum. „Refuzul de a adopta această lege, astfel încât ea să se poată aplica la alegerile parlamentare din 2016, ar fi o sfidare de neiertat faţă de milioane de cetăţeni ai României şi o dovadă că PSD îşi asumă moştenirea politică a lui Victor Ponta“, a mai susţinut Alina Gorghiu. Mai există încă o varinată prin care legea votului prin corespondenţă să fie adoptată: schimbarea majorităţii parlamentare.