Scut nuclear împotriva dependenţei de gazul rusesc

Eşecul Nabucco a crescut exponenţial importanţa strategică a Nuclearelectrica, aflată la doar câteva săptămâni înainte de listarea la bursă, în contextul strategiei statului român de asigurare a independenţei energetice

Guvernul se află pus în situaţia de a accelera procesul de căutare a unor investitori pentru reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, proiect blocat din lipsă de investitori şi de finanţare, pentru a preveni ca economia României să devină dependentă şi de importurile de electricitate, în acelaşi mod în care ţara noastră este dependentă de gazele ruseşti. 

Nuclearelectrica produce acum, cu două reactoare de 700 MW, 20% din consumul naţional de energie, în vreme ce importurile de gaze de la intermediarii Gazprom variază între un sfert şi o treime din consum. Diferenţa o constituie faptul că România are în acest moment supracapacitate de producţie în sectorul energiei electrice, însă problema este că regenerabilele şi energia termo sunt mult mai scumpe decât cea nucleară. Aceasta din urmă este cea mai ieftină după cea hidro, cu un cost de producţie situat în jurul a 140 lei/MWh.

Întârziere de trei ani

Aflat în vizită în China, premierul Victor Ponta a anunţat că oficialii China Nuclear Electric vor veni la Bucureşti în această lună pentru a discuta detalii concrete despre construcţia unităţilor de la Cernavodă. „Geopolitic, lucrurile s-au jucat săptămâna trecută“, a spus Ponta, cu referire la eşecul proiectului Nabucco, după ce consorţiul Şah Deniz II a ales să exporte gaze către Europa prin conducta TAP.

El a anunţat că Guvernul va ceda pachetul majoritar acelui investitor care va asigura finanţarea construcţiei reactoarelor 3 şi 4. 

În acest moment, statul controlează 84,65% din EnergoNuclear, compania care se ocupă de realizarea investiţiei de la Cernavodă. Ceilalţi acţionari sunt Enel, cu 9,15% din titluri, şi ArcelorMittal România, cu o participaţie de 6,2%.

Lucrările trebuiau să înceapă în 2010, dar o parte din investitori au ieşit din proiect. Rând pe rând, CEZ, RWE, Iberdrola şi GdF SUEZ au părăsit EnergoNuclear motivându-şi decizia prin incertitudinea investiţiei. Aceştia solicitaseră statului energie nucleară ieftină, iar guvernul nu a fost de acord.

Între ciocan şi nicovală

Iniţial, construcţia unităţilor costa 4 miliarde de euro, dar a fost revizuită ulterior la 6,5 miliarde de euro din cauza creşterii costurilor cu mâna de lucru şi cu materiile prime. 

Abandonarea proiectului de construcţie a reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă va duce la explozia preţurilor şi la dependenţă de energia de import, declara la finele lunii mai Teodor Chirica, membru al comitetului executiv al Forumului Atomic European (FORATOM) şi fost director general al Nuclearelectrica. „Lipsa de decizie şi rostogolirea de la o legislatură la alta vor duce la importuri de energie şi la explozia costurilor. Ţara se va sufoca“, spunea el. 

De asemenea, renunţarea la construcţia reactoarelor înseamnă abandonarea unor investiţii de circa un miliard de euro, realizate până acum pe platforma de la Cernavodă, în producţia de apă grea de la Regia Autonomă de Activităţi Nucleare (RAAN) şi în consultanţa plătită în perioada 2009-2012, potrivit unui studiu realizat de Romatom. 

Renunţarea la lucrări va duce la dispariţia industriei pe orizontală, care acum numără circa 8.000 de angajaţi. În contrapartită, realizarea celor două unităţi va duce la contractarea de bunuri şi servicii în valoare de 1,6-1,8 miliarde de euro în economia românească. În ţara noastră există 71 de societăţi specializate în producţia de componente, echipamente, construcţii-montaj, proiectare şi inginerie în sectorul nuclear civil. Acestea au avut anul trecut, cumulat, vânzări de 2,4 miliarde de lei.

Varujan Vosganian, ministrul Economiei, declara recent că, dacă s-ar lua în considerare preţul energiei de pe bursa OPCOM, atunci s-ar putea concluziona că România nu ar avea nevoie de cele două reactoare, însă afirma că România trebuie să le realizeze. „Energia nucleară ne asigură independenţa energetică, este energie curată, este relativ ieftină, avem resursa umană necesară şi dispunem de tehnologie. Poate să contracareze epuizarea altor resurse precum gazul metan, resurse a căror compensare din bazinul Mării Negre nu este certă“, arăta oficialul.

Cât s-a construit până acum

Lucrările de construcţii civile nucleare, dar şi cele clasice sunt realizate în proporţie de 52% la reactorul 3, în vreme ce lucrările hidrotehnice, alimentări cu apă şi canalizare sunt gata în proporţie de 49%, potrivit notei de fundamentare a unei hotărâri de guvern pentru emiterea acordului de mediu. Pentru unitatea 4, construcţiile civile sunt făcute în proporţie de 15%, se mai arată în document.

Ce aşteaptă statul din listarea Nuclearelectrica

Guvernul vrea să obţină 300-350 de milioane de lei prin oferta de vânzare pe bursă a 10% din acţiunile deţinute de stat la Nuclearelectrica, o tranşă reprezentând 85% din acest pachet urmând să fie alocată investitorilor instituţionali.

Înainte de intrarea pe ringul bursier, Nuclearelectrica va emite acţiuni noi, pentru majorarea capitalului cu 11,077%, din care 10% vor fi vândute pe piaţa de capital, iar 1,077% vor putea fi cumpărate de Fondul Proprietatea, în baza dreptului de preferinţă.

Asta înseamnă că Nuclearelectrica este evaluată între 3 miliarde de lei şi 3,5 miliarde de lei, aproape la jumătate din cât îşi evaluează Fondul Proprietatea (FP) Propriile acţiuni la producătorul de energie. FP deţine 9,72% din titlurile producătorului însă îşi evaluează participaţia la 666 de milioane de lei, adică aproape dublu faţă de stat. Discountul de circa 40% vine pentru a creşte atractivitatea titlurilor.

Avem suficient uraniu pentru centrala de la Cernavodă?

Strategia Energetică a României arată că, în acest moment, resursele naturale de uraniu ale ţării, materie primă pentru producţia de energie nucleară, se vor epuiza în 2017. De altfel, premierul Ponta a discutat zilele trecute despre posibilitatea importului de uraniu din Kazahstan, în vizita realizată în statul asiatic.

Preţul concentratului de uraniu a crescut în ultima perioadă din cauza construcţiei de centrale nucleare în lume. În acest moment, se află în diverse faze de realizare 62 de centrale atomice noi la nivel global. 

Ponderea combustibilului nuclear în preţul de cost al energiei produsă de o centrală nucleară este de aproximativ 16%, din care uraniul propriu-zis reprezintă 5-6%. Partea bună este că nu există dependenţă de o singură sursă.

Mine noi 

Viorel Achim, administrator la firma GVC Complete Project, arăta recent că România dispune de suficiente rezerve de uraniu pentru a alimenta cele două reactoare actuale de pe platforma de la Cernavodă pentru 50 de ani. Singurul producător din România este Compania Naţională a Uraniului (CNU). Zăcământul de la Crucea, aflat în exploatare, este cel mai cercetat şi cunoscut, însă perspectiva sa de dezvoltare este limitată la cinci-şase ani.

În luna mai, oficialii Ministerului Economiei anunţau la Bucharest Forum/Energy dorinţa statului de a mai deschide o exploataţie de uraniu, în perimetrul Tulgheş (Harghita)-Grinţieş (Neamţ). Zăcământul are un potenţial de 6.000 de tone de uraniu, din care doar jumătate sunt posibil valorificabile, potrivit lui Achim. Iniţiativa este mai veche, fiind blocată de retrocedarea unei păduri către familia Sturdza, care se opune exploatării.