Reuters: Majorarea redevenţelor în România nu va descuraja investitorii

România a creionat o strategie ambiţioasă de a atrage investitorii în exploatarea resurselor de aur şi cupru, care se găsesc din abundenţă aici, mizând pe preţul mare al acestor metale, se arată într-o analiză amplă realizată de Reuters.

Jurnaliştii amintesc proiectul Roşia Montană şi privatizarea companiei miniere Cupru Min Abrud.

Preşedintele Traian Băsescu, un susţinător al acestor afaceri şi cu o influenţă majoră în coaliţia aflată la guvernare, cere guvernului să aprobe proiecte care să crească locurile de muncă şi vrea majorări de taxe pentru majorarea veniturilor bugetare, după doi ani de recesiune, se arată în articol.

Redevenţe mai mari

Ministerul de Finanţe a propus modificarea Codului fiscal, astfel încât să fie majorate redevenţele pentru extragerea metalelor preţioase şi a cuprului de la 4% la 6%.

„Nu cred că măsura va descuraja investiţiile, având în vedere că redevenţele vor fi competitive în raport cu cele de la nivel internaţional, astfel încât nu cred că creşterea de la 4% la 6% va avea un efect negativ", a declarat Stuart McDougall, analist în domeniul minier la firma Jennings Capital din Toronto.

El a arătat că mediul geologic din România este foarte atractiv. „Acele zăcăminte devin foarte atractive întrucât au un potenţial mare de producţie şi o durată mare de viaţă. Acestea sunt principalele motive pentru care o companie minieră ar vrea să vină în România", a spus McDougall.

România vs. China

Potrivit Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, companiile din acest domeniu au raportat rezerve estimate de 700 de tone de aur şi 2.000 de tone de argint. Unele estimări neoficiale plasează rezervele de cupru la circa 1-1,5 milioane tone.

China, care este de 40 de ori mai mare decât România şi cel mai mare producător de aur din lume, are rezerve estimate de aproximativ 1.900 de tone de aur, potrivit Asocieaţiei Europene pentru Industrii Miniere (Euromines).

Momentul potrivit

Analiştii spun că după ani de zile de investiţii mici în sectorul minier, după căderea comunismului în 1989, România a găsit momentul potrivit pentru susţinerea economiei şi reducerea deficitului bugetar.

Cotaţia aurului a crescut de cinci ori după 2001 şi a atins nivelul record de 1.920,3 dolari uncia la începutul acestei luni, dar apoi s-a retras uşor.

Preţul cuprului a urcat şi el de la circa 1.500 de dolari tona în 2002 la un maxim de 10.190 dolari tona în februarie. Ulterior, preţul cuprului a scăzut cu 30%, la circa 7.100 dolari.

În iulie, Ministerul Mediului a acordat Gabriel Resources certificatul de descărcare arheologică pentru proiectul Roşia Montana, un pas important pentru aprobarea finală a acestuia.

Cupru Min, pe tarabă

Pe de altă parte, guvernul urmează să lanseze în această lună licitaţia pentru vânzarea integrală a companiei miniere Cupru Min Abrud. România intenţiona iniţial să vândă doar o participaţie minoritară la mina de cupru, care are rezerve estimate de 900.000 de tone, la bursa din Bucureşti.

„Dacă sunt realişti în privinţa preţului şi a procentajului, adică să dea un pachet majoritar de acţiuni şi nu doar libertate operaţională ofertantului, atunci este foarte probabil să aibă succes", a declarat Guy Burrow, partener la firma de consultanţă Candole din Bucureşti.

Mineri din România sunt experimentaţi

Secretarul de stat în Ministerul Economiei Claudiu Stafie a declarat recent că biroul său a primit deja 10 scrisori de intenţie din partea unor companii miniere occidentale. Cota unică de impozitare de 16%, forţa de muncă specializată şi prezenţa altor companii occidentale în domeniul explorării vor încuraja investiţiile în minerit.

În plus, guvernul a anunţat recent planul de a simplifica procedurile de expropiere, pentru a facilita activităţile de forare.

„Sunt mulţi mineri experimentaţi în România, impozitul este mic, în ansamblu este un mediu fiscal atractiv. Există deja o prezenţă semnificativă a companiilor miniere occidentale implicate în explorare", a mai arătat Burrow.