FMI s-a supărat pe Budapesta a doua oară
0Negocierile dintre Ungaria, FMI şi UE s-au încheiat abrupt, creditorii internaţionali fiind nemulţumiţi de poziţia liderilor maghiari.
Invitate în urmă cu o lună la Budapesta de premierul Viktor Orban după ce a declarat anul trecut că se va descurca şi fără FMI, delegaţiile Fondului Monetar Internaţional şi ale Comisiei Europene (CE) şi-au făcut bagajele urgent şi au părăsit capitala încă înainte de a începe negocierile privind un acord preventiv cerut de Ungaria. Cauzele acestei plecări precipitate au fost divergenţele de opinii cu privire la legea bancară pe care guvernul ungar a prezentat-o în parlament, a informat presa maghiară.
Proiectul de lege, sub forma sa iniţială, (după plecarea FMI, au fost propuse modificări) periclita independenţa băncii centrale a statului. Se prevedea crearea unui organism de supraveghere unificat, cu drepturi de intervenţie în activitatea efectivă a Băncii Naţionale, numirea unui nou vicepreşedinte cu drepturi extinse şi retrogradarea actualului preşedinte, care urma să devină vicepreşedinte.
Chiar şi numai această măsură contravine prevederilor Băncii Centrale Europene, potrivit cărora preşedintele băncii centrale dintr-o ţară trebuie să-şi efectueze întregul mandat. Iar crearea unei superorganizaţii de supraveghere, cu sarcini speciale, ar facilita accesul guvernului la fondurile de rezervă ale băncii şi folosirea lor pentru a umple găurile bugetare, spun analiştii.
O nouă naţionalizare a pensiilor private
Potrivit reprezentanţilor FMI şi CE, măsura ar reprezenta un atac la independenţa Băncii Naţionale şi, aşa cum susţin analiştii, direct la persoana actualului preşedinte, Andras Simor, neagreat de Viktor Orban deoarece a respins până acum toate încercările de amestec ale guvernului în managementul sectorului bancar şi nu a vrut să reducă rata dobânzii.
Întreruperea convorbirilor a fost o decizie personală a lui Olli Rehn, comisarul european pentru Afaceri Monetare şi Economie, care s-a sfătuit cu Bruxelles-ul şi a hotărât plecarea.Celălalt motiv al conflictului a fost lichidarea definitivă a sistemului de pensii private, aşa-numitul Pilon II. În primăvară, guvernul a apelat la o adevărată naţionalizare a fondurilor private de pensii, pe care le-a folosit pentru reducerea datoriei de stat.
Pentru 2012, guvernul a decis să reorienteze banii vărsaţi la fondurile de pensii private către sistemul pensiilor de stat, pe care le poate apoi folosi arbitrar şi, dacă în prima etapă s-a afirmat că este vorba de o măsură temporară, valabilă un an, acum nu s-a mai fixat niciun termen. În acest fel, au calculat economiştii, guvernul ar dispune de un plus de 100 de miliarde de forinţi (330 de milioane de euro) în condiţiile în care bugetul are nevoie de peste 300 de miliarde.
Delegaţiile celor două organisme s-au supărat deoarece guvernul a vrut să le pună în faţa faptului împlinit, respectiv să voteze cele două proiecte de lege înainte de a începe negocierile efective din ianuarie. Consecinţa plecării precipitate a celor două delegaţii a fost slăbirea forintului.