Falimentul bancilor - o afacere din care castiga doar recuperatorii

Prabusirea unei banci lasa in urma, de regula, o multime de deponenti disperati, un maldar de dosare si un sir de explicatii tardive. Cam asa s-a intamplat in Romania, intr-un deceniu si mai bine in

Prabusirea unei banci lasa in urma, de regula, o multime de deponenti disperati, un maldar de dosare si un sir de explicatii tardive. Cam asa s-a intamplat in Romania, intr-un deceniu si mai bine in care din zece banci ajunse pe buza prapastiei, cinci au ajuns in stare declarata de faliment. Cu exceptia Bancorex - al carei faliment a fost mascat printr-o fuziune - si a Bancii Agricole, salvata in ultimul moment prin privatizare, banca Dacia Felix a scapat de faliment gratie interventiei guvernului, iar Banca Columna gratie interventiei Justitiei. Celelalte banci, Credit Bank, Banca Albina, Bankcoop, Banca Internationala a Religiilor, Banca Turco-Romana si Banca Romana de Scont au iesit din sistem in urma unor scandaluri rasunatoare, care au scos la iveala faptul ca prabusirea lor a fost "rodul" unor fraude de proportii si furturi grosolane. Pentru miile de miliarde de lei scurse din vistieriile bancilor prin cele mai diverse forme, nimeni nu a dat socoteala pana acum. Daca pentru deponenti si pentru bugetul de stat falimentul unei banci inseamna bani pierduti, pentru recuperatori - cum am putea, intr-un cuvant, sa-i numim pe cei care cauta urma miliardelor pierdute - aceasta devine o afacere. "Noi luam un procent de 8 la suta (n.r. - conform legii) din ceea ce recuperam, inclusiv din creante (n.r. - sume datorate de fostii clienti ai bancilor)", ne-a declarat Arin Stanescu, directorul Reconversie si Valorificare Active. Aceasta firma se ocupa de falimentele Bancii Albina, ale BIR si Bankcoop, precum si de lichidarea voluntara a Bancii de Investitii si Dezvoltare (BID), singura banca din sistem disparuta din dorinta exclusiva a proprietarului - Sorin Ovidiu Vantu - si condusa de actualul presedinte al Senatului, Nicolae Vacaroiu. "Dupa trei ani de la faliment, suntem pe cale sa inchidem dosarul Bancii Albina. La BIR am recuperat circa 40 la suta din creante - adica aproximativ 900 de miliarde de lei - iar in cazul Bankcoop, circa 20 la suta din creante (fara vanzarea de sedii), aproximativ 540 de miliarde de lei (n.r. - din 2.700)", a precizat Stanescu. El spune ca, inclusiv pe plan international, dintr-un procent de suta la suta, daca se recupereaza 35 la suta de la clientii bancii falite, "se considera un succes". Stanescu sustine ca problema cea mai mare de care se lovesc este legata de vanzarea activelor bancilor falimentare, deoarece nu exista o piata in acest sens. "La BIR avem peste 3.000 de dosare de executare silita si circa 400 de dosare de faliment (n.r. - pentru firmele datornice care nu vor sa plateasca)", a mai spus Stanescu, adaugand ca "la Bankcoop sunt si mai multe dosare: circa 3.500 de dosare de executare silita si 1.000 de faliment. El s-a plans de garantiile subrede si chiar ciudate descoperite in dosarele de credit ale bancilor (inclusiv un cimitir), si care nu pot fi executate. "Ne este foarte greu sa executam garantiile. Nu pot sa vad nici apartamentele puse gaj pentru credite pentru ca nimeni nu le ia", spune Stanescu, explicand ca aceasta situatie prin faptul ca locatarii respectivi nu pot fi evacuati. Intrebat cat crede ca va dura procesul de recuperare la Bankcoop si BIR, Stanescu apreciaza ca inchiderea dosarelor celor doua banci s-ar putea intinde pe ani de zile. Cu toate bataile de cap, "afacerea falimentelor" aduce bani recuperatorilor. Daca tinem cont de faptul ca, de regula, sumele recuperate depasesc mia de miliarde de lei, un procent de 8 la suta inseamna venituri de zeci de miliarde de lei. La BTR si BRS inca nu s-a recuperat nimic Recent, prin schimbarea legislatiei bancare, Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare - care inainte se ocupa doar cu achitarea notei de plata, respectiv cu achitarea despagubirilor catre persoanele fizice care au avut bani la bancile falimentare - a primit dreptul de a fi lichidator, preluand astfel dosarele falimentelor BTR si BRS. "Abia daca la sfarsitul lunii septembrie putem incepe sa dam compensatii pentru ca este nevoie de refacerea bazei de date a BTR. Singurul informatician care avea acces la aceasta a plecat din tara si, ca urmare, deocamdata, nu stim cu exactitate cat avem de recuperat. Bilantul bancii nu a fost depus, desi acest lucru trebuia facut pana la finele lunii iulie", ne-a declarat Decebal Urdea, directorul Fondului de Garantare. Urdea spune ca BTR este din acest motiv "un caz unic", dar si special, am adauga noi, date fiind implicatiile politice la nivel inalt care au facut posibila pastrarea in viata a bancii de catre BNR, timp de un an si jumatate, desi din aceasta nu mai ramasese practic nimic. Potrivit unor informatii de ultima ora, s-a reusit deschiderea fisierelor BTR, fapt ce va permite refacerea evidentelor, desi nu se stie daca acele date nu sunt "alterate". Potrivit estimarilor Fondului, valoarea sumelor compensatorii ce ar trebui platite in contul persoanelor fizice care au avut conturi la BTR se ridica la circa 200 de miliarde lei. In ce priveste BRS - o banca mica, a carei prabusire spectaculoasa are profunde implicatii financiar-politice - Fondul a platit 9 miliarde deponentilor care aveau dreptul sa primeasca sumele respective in limitele prevazute de lege, dar inca nu s-a recuperat nimic din vanzarea activelor bancii. Banca Columna - un caz suspect de mult amanat Un caz ramas inca deschis este cel al Bancii Columna, unde Curtea Suprema de Justitie se va pronunta pe 3 septembrie in privinta recursului facut de actionarii bancii la decizia BNR de retragere a licentei. Desi a intrat in incapacitate de plata inca din 1997, aceasta banca - ce are drept actionar principal o casuta postala din Elvetia - a continuat sa existe gratie interventiei "divine" a Justitiei. Statul roman, prin CEC si fostul FPS, nu a recuperat insa nici un leu din cele peste 200 de miliarde de lei si 10 milioane de dolari plasate la aceasta banca, surse autorizate declarand ca actuala conducere a bancii contesta valoarea sumelor actualizate (n.r. - cu rata dobanzii si inflatia) pe care le datoreaza statului.