De ce s-au adunat reprezentanţii ţărilor din UE la Bucureşti

Reprezentanţii a 15 state UE şi Croaţia, printre care 9 premieri şi preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, s-au reunit vineri la Bucureşti pentru adoptarea unei poziţii comune de susţinere a unei finanţări corespunzătoare a politicii de coeziune, transmite hotnews.ro.

Premierii Bulgariei, Cehiei, Estoniei, Lituaniei,Ungariei, Poloniei, Slovaciei, României şi Croaţiei, împreună cu reprezentanţi ai Maltei, Ciprului, Greciei, Letoniei, Portugaliei, Spaniei şi Sloveniei, vor adopta vineri la Bucureşti o declaraţie în care se va arăta că politica de coeziune este instrumentul necesar sprijinirii creşterii economice şi creării de locuri de munca în UE şi, ca atare, are nevoie de o finanţare "corespunzatoare".

Este cunoscut faptul că marii contributori la bugetul UE vor o reducere a fondurilor alocate politicii de coeziune după 2013. Tocmai pentru a crea o poziţie unitară şi o putere de negociere mai bună s-a constituit, încă de la începutul negocierilor privind cadrul bugetar 2014-2020, "Grupul Prietenilor Coeziunii".

O întâlnire tehnică la nivel de miniştri ai afacerilor europene a avut deja loc, iar în cadrul ei s-au schitat punctele pe care vor merge statele beneficiare ale politicii de coeziune. Mai jos puteţi vedea subiectele de pe agenda de joi, potrivit site-ul Ministerul Afacerilor Europene:

• În contextul condiţiilor economice actuale, trebuie să ne concentrăm atenţia asupra acelor instrumente care promovează creşterea economică, ocuparea forţei de muncă şi investiţiile, politica de coeziune reprezentând un element cheie în demersurile de ieşire din criză. Uniunea Europeană are nevoie de o politică de coeziune puternică în vederea finalizării şi aprofundării pieţei interne.

• În propunerea Comisiei privind viitoarea perspectivă financiară (MFF), bugetul acordat politicii de coeziune este deja îngheţat în termeni nominali la nivelul anului 2013. Bugetul politicii de coeziune a fost redus de la 354 miliarde de euro în cadrul financiar actual la 336 miliarde de euro pentru perioada 2014-2020. Având în vedere provocările în materie de coeziune economică, socialăşi teritorială, precum şi disparităţile existente, agravate în continuare de criza economică, considerăm propunerea Comisiei ca reprezentând un minim acceptabil.

• Discuţiile asupra viitoarei perspective financiare trebuie să fie complete, prin urmare, trebuie să includă în orice etapă elementele importante ale MFF cum sunt, de exemplu, politica de coeziune şi politica agricolă comună (PAC). Toate instrumentele bugetului UE trebuie să fie supuse aceleaşi abordări riguroase. Dacă se va ajunge în situaţia necesității unor reduceri ale bugetului UE, nici un instrument sau politică bugetară nu trebuie să fie a priori scutite. Politica de coeziune nu trebuie să devină o variabilă care poate fi ajustată într-un viitor exerciţiu de reducere bugetară.

• Politica de coeziune trebuie să-şi concentreze resursele pe regiunile şi statele membre mai puţin dezvoltate. Ne opunem oricăror mecanisme care ar conduce în fapt la transferul de fonduri de la statele membre cele mai puţin dezvoltate către cele mai bogate, sub forma unor mecanisme de tipul: unor „plase de siguranţă inverse" (reverse safety net) sau a unor plafonări inechitabile (capping), inclusiv în cazul statelor membre care au cunoscut o scădere semnificativă a PIB în perioada 2007-2009. În acelaşi timp, o atenţie deosebită trebuie acordată nevoilor speciale ale regiunilor statele membre mai puţin dezvoltate care pierd statutul de regiuni de convergenţă.

• Discuţiile cu privire la nivelul angajamentelor restante (engagements restant à liquider - RAL)nu trebuie să conducă la o subminare a logicii MFF şi a continuelor realizări în materie de proceduri bugetare începând cu lansarea sa în 1988. Condiţia de bază pentru rezolvarea acestei probleme este garantarea unui nivel suficient de înalt al plăților în cadrul bugetelor anuale pentru următorii ani. Discuţiile pe marginea RAL trebuie să cuprindă toate rubricile bugetare.

• În cazul introducerii macro-condiţionalităţilor, acestea ar trebui să fie supuse în prealabil mai multor ajustări de fond. Acestea ar trebui să se aplice angajamentelor viitoare (nu plăţilor), în urma unei decizii a Consiliului privind încălcarea regulilor de guvernanţă economicăşi, de asemenea, să fie supuse unei plafonări echitabile şi să asigure un tratament egal tuturor statelor membre.

• Pentru o mai buna evidentiere a importantei sale, politica de coeziune ar trebui sa fie plasata intr-un subcapitol separat (fara includerea Connecting Europe Facility CEF) si nu intr-un subplafon (sub-ceiling).

La reuniunea de la Bucureşti este prezent şi preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso. El va avea, în cursul zilei de vineri, întalniri cu preşedintele Traian Basescu, si cu premierul Victor Ponta.