Favoriții alegerilor de duminică, analizați de Politico: „Miza este uriașă pentru România, UE, NATO și Războiul din Ucraina”

Cinci candidați au șanse reale de a deveni președinți ai României, notează publicația Politico, într-o analiză a alegerilor prezidențiale din 2025. Jurnaliștii îi descriu succint pe favoriți, din cei 11 - „un spectru ce include militanți de dreapta și cruciați anti-UE”.

Votul din acest weekend, care vine după alegerile anulate din noiembrie, va decide cine sunt cei doi candidați — dintr-un spectru ce include militanți de dreapta și cruciați anti-UE — care vor ajunge în turul decisiv din 18 mai, în care vom afla cine va merge la Palatul Cotroceni, reședința prezidențială din București, amintește publicația Politico.eu.

Jurnaliștii arată că drumul spre alegerile reluate a fost plin de răsturnări legale amețitoare, inclusiv descalificări dramatice și reveniri surprinzătoare. Potrivit Politico.eu, ultranaționalistul Călin Georgescu, favoritul românilor din primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024, a fost împiedicat să mai candideze.

Biroul Electoral Central al României a concluzionat că el „a încălcat chiar obligația de a apăra democrația”, iar acesta a epuizat rapid toate căile legale de a contesta excluderea, ceea ce înseamnă că va fi nevoit să stea pe margine la votul de duminică, 4 mai.

Politico arată că din cei 11 candidați al căror nume va apărea pe buletinul de vot, doar cinci sunt considerați cu șanse reale de a ajunge în turul 2, din 18 mai. Jurnaliștii atrag însă atenția că sondajele din România — care nu au prevăzut deloc victoria lui Georgescu în primul tur din noiembrie — trebuie privite cu multă precauție.

Jurnaliștii au făcut o scurtă prezentare fiecărui favorit

Iată cum i-a descris Politico pe candidații cu șanse reale la finala prezidențialelor:

Favoritul este George Simion, liderul partidului de extremă dreapta Alianța pentru Unirea Românilor. Simion neagă că ar fi pro-rus, dar vrea să oprească ajutorul militar pentru Ucraina și a promis că, dacă va fi ales, îl va numi pe Georgescu într-o funcție de top.

Crin Antonescu candidează ca reprezentant al sistemului, cu sprijinul Partidului Social Democrat aflat la guvernare, al Partidului Național Liberal de centru-dreapta și al partidului minorității maghiare. Fost profesor de istorie, Antonescu a avut un mandat scurt și lipsit de impact ca președinte interimar în 2012, care a durat doar 48 de zile, și nu a mai ocupat nicio funcție publică de un deceniu.

Nicușor Dan, primarul centrist al Bucureștiului din 2020, candidează ca independent, la fel ca Victor Ponta, fost premier social-democrat al României. Ponta a demisionat din funcție în 2015 în urma protestelor de stradă provocate de incendiul dintr-un club care a ucis 64 de persoane, și ulterior a fost anchetat pentru corupție, dar a fost exonerat.

Apoi este Elena Lasconi, o altă candidată centristă din partea partidului reformist Uniunea Salvați România (USR). Fostă jurnalistă, Lasconi a intrat în politică în 2020, când a câștigat alegerile pentru primăria unui mic oraș de lângă București, și a ieșit pe locul doi în primul tur al alegerilor anulate din noiembrie. Sondajele o arată acum mult în urma celorlalți candidați, iar propriul ei partid a abandonat-o în favoarea lui Dan.

Miza uriașă pentru UE ȘI NATO

Primul tur al alegerilor va avea loc duminică, 4 mai, cu secțiile de votare deschise între orele 7:00 și 21:00. Diaspora numeroasă a României poate vota începând de vineri, pentru a permite timp suplimentar pentru numărarea voturilor.

Miza acestor alegeri este uriașă, nu doar pentru România, ci și pentru Uniunea Europeană, NATO și chiar pentru războiul dintre Rusia și Ucraina, adaugă publicația.

„România, o țară cu aproximativ 19 milioane de locuitori, aflată la granița cu Ucraina, a fost multă vreme un membru de încredere al UE și NATO. Însă dacă Simion — care a descris stilul partidului său ca fiind „trumpist” — câștigă, el a promis că se va opune Bruxelles-ului. În noiembrie trecut, i-a declarat publicației POLITICO că ar încălca legea europeană dacă ar considera necesar acest lucru, și a spus că dorește să oprească sprijinul militar pentru Kiev”, amintește politico.eu.

Potrivit publicației, Victor Ponta, fostul prim-ministru, candidează și el pe o platformă în stil „Make America Great Again” (MAGA), promițând să oprească exporturile de cereale ucrainene prin porturile românești. Antonescu, candidatul sistemului, și Dan, primarul Capitalei, sunt considerați de Bruxelles drept opțiuni mai sigure, mai moderate, deși rămâne de văzut cum s-ar descurca în fața lui Simion într-un eventual tur doi, notează jurnaliștii.

„Dacă țara virează brusc spre dreapta, s-ar alătura unui curent tot mai amplu de guvernare de extremă dreapta din Europa, alături de Ungaria, Slovacia, Italia, Finlanda și Țările de Jos”, concluzionează Politico.