Cum au decis românii din diaspora alegerile. Expert: „Votul vine din telefoanele și mesajele trimise rudelor și prietenilor”| ANALIZǍ

Din anii 2000 încoace, votul românilor din afara țării a devenit tot mai important în alegerea președintelui României. A fost decisiv în mai multe runde de alegeri și a reprezentat un mesaj simbolic important despre direcția pe care românii din Occident și-o doresc pentru țară.

„Întotdeauna diaspora a avut un rol activ în campaniile din România (în afară de locale, poate) și am văzut și rezultate întoarse prin implicarea diasporei”, afirmă, pentru Adevărul,  expertul în comunicare Radu Delicote.

Acesta adaugă că diaspora nu este, însă, un personaj colectiv, omogen sau bine definit electoral, ci reprezintă, de fapt, fiecare român care nu locuiește în România, dar este conectat prin social media, prin grupuri de webchat sau prin alte metode cu realitatea (fie ea și filtrată) din localitatea, județul de proveniență și din realitatea din România.

„Dacă adăugăm și o organizare bună, pe care Ministerul Afacerilor Externe o are deja de ceva timp pentru a facilita procesul electoral, vedem toate motivele pentru care românii din diaspora votează. Însă, volumic, diaspora nu este atât de prezentă. Emoțional, însă, da. Căci votul diasporei nu vine din afara granițelor țării, ci vine din telefoanele și mesajele pe care românii le dau rudelor, prietenilor, cunoscuților, fie și în ziua votului”, afirmă Radu Delicote.

Expertul în comunicare observă că diaspora își cristalizează opțiunea ceva mai repede și mai direct și reușește să influențeze decizia de vot mai puternic decât românii din țară.

Traian Băsescu, președinte peste noapte cu voturile românilor din Occident

Dacă în anii ’90 românii puteau conta doar pe câteva zeci de mii de voturi strânse din cele 100–160 de secții de votare înființate în afara României, de la mijlocul anilor 2000 până în prezent numărul alegătorilor români din Occident a crescut semnificativ cu fiecare rundă de alegeri. Influența lor, atât ca număr, cât și pe plan emoțional, a fost decisivă pentru prima dată în 2009.

În 2009, voturile alegătorilor din diaspora au „răsturnat” rezultatul final al alegerilor prezidențiale. La urne s-au prezentat atunci aproape 150.000 de români din afara țării, cu peste 100.000 mai mulți decât la alegerile precedente, din 2004, iar majoritatea l-au ales pe Traian Băsescu.

Președintele în funcție de atunci, candidat al PDL, a câștigat alegerile cu o diferență de circa 70.000 de voturi în fața lui Mircea Geoană (PSD). Inițial, Mircea Geoană s-a bucurat de victorie, înainte de a fi numărate toate voturile alegătorilor din diaspora, unde Băsescu a strâns peste 100.000 de voturi în plus.

Cozile la vot în diaspora, moment decisiv în alegerile din 2014

Românii din afara țării au avut un rol important în alegerile prezidențiale din 2014, chiar dacă numărul voturilor lor nu a fost decisiv pentru rezultatul final al scrutinului. În schimb, problemele de organizare a votului în secțiile din orașe precum Londra, Paris, Madrid, Barcelona, Roma, Milano, Berlin și Stuttgart au dus la proteste de stradă și la demisia ministrului de Externe de atunci, Titus Corlățean (PSD), între cele două tururi.

După primul tur de scrutin, au ajuns în finală Victor Ponta (PSD), din postura de favorit, cu peste 40 la sută din voturi, și Klaus Iohannis (PNL), cu doar 30 la sută. Însă, în urma problemelor de organizare din diaspora ( număr insuficient de secții de votare, lipsa ștampilelor și cabinelor de vot, ore întregi de așteptare și chiar imposibilitatea de a vota) au avut loc proteste masive în România. Acestea au mobilizat o parte a electoratului împotriva candidatului PSD.

Aproape 380.000 de români din afara țării au votat în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2014, câștigat de Klaus Iohannis, care a fost clar favorit în rândul alegătorilor români din Occident.

Alegătorii din afara țării, vot masiv în 2019 pentru Klaus Iohannis

Alegerile prezidențiale din 2019 i-au adus în finală pe Klaus Iohannis (PNL), președintele în funcție, și pe Viorica Dăncilă (PSD). Spre deosebire de alegerile precedente, în diaspora a fost introdus votul pe parcursul a trei zile (vineri–duminică), iar în cele mai multe secții din afara țării, cozile au dispărut.

Votul prin corespondență a fost, de asemenea, utilizat pe scară mai largă. Turul al doilea a marcat o prezență record de aproape 950.000 de alegători din diaspora. Dintre aceștia, aproape 95% l-au votat pe Klaus Iohannis, în timp ce Viorica Dăncilă a fost preferată de mai puțin de 60.000 de votanți din afara țării.

Alegătorii din diaspora au împins-o pe Elena Lasconi în al doilea tur

Voturile românilor din afara țării au fost decisive pentru Elena Lasconi (USR) în primul tur al alegerilor prezidențiale din decembrie 2024, ulterior anulat.

Deși s-a clasat pe locul al doilea în preferințele alegătorilor din diaspora, în urma lui Călin Georgescu, Elena Lasconi a obținut peste 213.000 de voturi, cu aproape 200.000 mai multe decât Marcel Ciolacu (PSD). Astfel, a reușit să intre în turul al doilea, devansându-l pe candidatul PSD cu o diferență de doar 2.742 de voturi.

La primul tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024, anulat prin decizia Curții Constituționale a României din 6 decembrie, au votat 821.703 români din afara țării, cu aproape 150.000 mai mulți decât în primul tur al alegerilor din 2019, potrivit statisticilor oficiale privind prezența la vot.