AP îi face un portret lui George Simion. Cum ar arăta politica externă a României dacă iese președinte

Associated Press îi face un portret lui George Simion, candidatul la prezidențiale și liderul formațiunii AUR, citând declarații ale acestuia pentru agenția americană de presă despre starea democrației în România și sumarizând principalele poziții ale acestuia în legătură cu NATO și UE.

Candidatul naționalist și susținător vocal al președintelui american Donald Trump a câștigat cu mare diferență de voturi primul tur al alegerilor prezidențiale din România, beneficiind de pe urma sentimentului anti-sistem larg răspândit în rândul populației.

Liderul în vârstă de 38 de ani al partidului de extremă dreapta Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), se va confrunta cu un reformist pro-occidental în turul al doilea din 18 mai, al cărui rezultat poate remodela direcția geopolitică a țării membre UE și NATO.

Peisajul politic al României a fost zdruncinat anul trecut, după ce Curtea Constituțională a anulat alegerile în care un candidat extremă dreapta Călin Georgescu din afara politicii a câștigat primul tur. Decizia a venit în urma acuzațiilor de încălcare a regulilor privind campaniile electorale și de interferență rusă, pe care Moscova le-a negat.

„Vreme de 35 de ani, poporul român a trăit în minciuna că suntem o țară democratică”, a declarat săptămâna trecută pentru Associated Press Simion, care a ocupat locul patru în cursa de anul trecut și care ulterior și-a declarat susținerea pentru Georgescu. „Iar acum poporul se trezește.”

Cine este George Simion?

Născut în 1986 în orașul Focșani din estul țării, Simion are o licență în afaceri și administrație la București și un masterat la o universitate din orașul Iași, nord-estul țării, cu o teză despre crimele din epoca comunistă. De asemenea, a fost implicat în galeriile de fani ai fotbalului.

S-a angajat în activism civic, inclusiv ca participant la o acțiune de protest față de un proiect controversat de exploatare a aurului a unei companii canadiene într-o regiune muntoasă din vestul României, care conține unele dintre cele mai mari zăcăminte de aur din Europa. De asemenea, a militat pentru reunificarea cu țara vecină, Moldova.

În 2019, Simion a fondat partidul AUR, care a dobândit proeminență în alegerile parlamentare din 2020, proclamându-se apărător al „familiei, națiunii, credinței și libertății”. De atunci AUR și-a dublat sprijinul, devenind al doilea partid ca mărime din legislativul României. Simion se opune căsătoriei între persoane de același sex și are legături strânse cu Biserica Ortodoxă Română.

Simion îl susține pe Trump, declarând pentru AP săptămâna trecută că partidul AUR este „perfect aliniat cu mișcarea MAGA”, asociată politicii președintelui american „Make America Great Again”.

Principalele teze ale populismului în stil MAGA

Platforma politică a lui Simion are în centru o agendă radicală anti-sistem și o retorică populistă. În timpul pandemiei de COVID-19, partidul său a organizat multiple proteste față de vaccinare și carantină, pe fondul unei neîncrederi generalizate față de autorități a societății.

El a calificat anularea alegerilor de anul trecut drept „lovitură de stat” iar în ultimele luni a adoptat o retorică populistă mai pronunțată, dar și un mesaj religios, în scopul de a atrage electoratul lui Georgescu. El a etichetat actualul sistem politic al României drept un „regim hibrid” care nu a reușit să asigure democrația după revoluția din 1989 care a răsturnat comunismul.

„Au votat pentru schimbare și nu li s-a permis să facă această schimbare”, a declarat el pentru AP. „De aceea candidez din nou, ca o datorie față de democrație, față de ordinea constituțională, pentru a restabili statul de drept, pentru a restabili voința poporului român.”

O eventuală președinție Simion ar pune dileme fără precedent de politică externă pentru România, notează AP.

Activitățile sale în Moldova au dus la refuzul de a fi primit în țară și la interdicții reînnoite de intrare pe baza acuzațiilor de încercare de destabilizare a țării. De asemenea, i se interzice intrarea în Ucraina vecină pentru activități „sistemice anti-ucrainene”. „Este în interesul lor să aibă relații bune cu noi”, a spus el.

În martie, Simion a stârnit controverse după ce a afirmat în timpul unui protest că cei responsabili pentru interzicerea celei de-a doua candidaturi a lui Georgescu la președinție ar trebui „jupuiți în piața publică”, determinând procurorii să deschidă o anchetă penală pentru incitare la violență. El a negat acuzația, apărându-se că a fost doar o metaforă politică.

Poziția față de UE și NATO

Observatorii îl consideră pro-rus și avertizează că președinția sa ar submina atât relațiile cu Bruxelles-ul, cât și cu NATO, în contextul în care războiul face ravagii în Ucraina. El a respins acuzațiile, numindu-le o „campanie de denigrare” din partea stângii și a subliniat că Rusia a fost „principala amenințare” la adresa României în ultimii 200 de ani, ceea ce este valabil și în prezent.

„De aceea avem nevoie de un NATO puternic și de trupe pe teren în România, în Polonia și în statele baltice”, a spus el, deși s-a opus trimiterii de ajutor militar suplimentar Ucrainei.

„Pericolul nu constă în cine va fi următorul președinte al României, ci... cei care vor să creeze o distanțare și să formeze două blocuri geopolitice opuse” în ceea ce privește Uniunea Europeană și SUA, a spus el.

În ceea ce privește UE, Simion a spus: „Vrem mai multă putere pentru cele 27 de state, nu pentru instituțiile europene”. În acest sens, a precizat că este „total aliniat” poziției exprimate de prim-ministrul italian Giorgia Meloni, singurul șef de guvern din UE care a participat la învestirea lui Trump în ianuarie.

Ce spun detractorii lui din România

Siegfried Mureșan, membru al Parlamentului European, a declarat luni că o președinție a lui Simion ar fi „o veste proastă” pentru România și Europa și l-a acuzat pe liderul AUR de „dispreț față de procesele democratice”.

„George Simion nu este un politician conservator. Este un extremist anti-european. Alegerea sa ar pune în pericol România, ar amenința stabilitatea europeană și ar servi drept o victorie strategică pentru Rusia”, a spus el. „Nu oferă soluții viabile la provocările cu care se confruntă România.”

În opinia lui Claudiu Tufis, profesor asociat de științe politice la Universitatea din București, acuzațiile conform cărora Simion este extremist sau pro-rus sunt oarecum exagerate. El spune că o președinție a lui Simion ar putea semăna mai degrabă cu cea a premierului Ungariei, Viktor Orbán, care e de multă vreme un ghimpe în coasta Bruxelles-ului.

„Principala mea critică are legătură în primul rând cu valorile sale. Este un adversar puternic al oricărui tip de politică pe care oamenii o consideră identitară, așa că va respinge cu vehemență problemele LGBT și problemele de gen”, a declarat Tufis pentru AP.

El a subliniat, pe de altă parte, că Simion nu are în spate o echipă puternică pentru a face față crizelor majore. „Când e vorba de gestionarea crizelor geopolitice, sunt total nepregătiți”, a spus el.