E Universul o simplă hologramă imensă? Cercetătorii japonezi au readus în atenţie o teorie veche de aproape două decenii

0
Publicat:
Ultima actualizare:
O hologramă destul de detaliată, se poate spune. FOTO NASA/ESO
O hologramă destul de detaliată, se poate spune. FOTO NASA/ESO

Este Universul o hologramă? Cu siguranţă este o teorie interesantă care mereu va da naştere unor dezbateri. Există însă motive pentru care nu e o hologramă, dacă era nevoie de demontarea unei asemenea teorii.

În 1997, fizicianul Juan Maldacena a propus un model teoretic controversat despre un univers inexistent, fiind generat cum este generat un joc pe calculator. Teoria sa nu a fost niciodată testată, însă o serie de modele matematice recente sugerează faptul că acest principiu ar putea fi adevărat. Potrivit teoriei, gravitaţia din Univers este provocată de o serie de corzi subţiri care vibrează.

Aceste corzi sunt holograme ale unor evenimente care se produc într-un Univers mai simplu, plat. Modelul avansat de Juan Maldacena sugerează faptul că Universul există în nouă dimensiuni ale spaţiului în acelaşi timp. Fizicienii japonezi de la Universitatea Ibaraki au abordat această teorie, încercând să ofere dovezi matematice care să ateste faptul că principiul holografic ar putea fi corect. Studiul lor a fost publicat în revista Nature, citat de Mediafax.

Principiul este că datele care conţin o descriere a unui volum din spaţiu, cum ar fi un om sau o cometă, ar putea fi ascunse într-o regiune din acea versiune „reală“ şi plată a Universului. Într-o gaură neagră, de exemplu, toate obiectele care cad în ea ar putea fi conţinute în întregime în fluctuaţiile suprafeţei acesteia. Acest lucru înseamnă că obiectele sunt depozitate mai degrabă ca „amintiri“ sau ca fragmente de date decât ca obiecte fizice care există cu adevărat. Într-un sens mai larg, teoria sugerează că întregul Univers poate fi considerat o structură bidimensională proiectată într-un orizont cosmologic.

Holograma care, în sine, nu există

Brian Koberlein scrie pentru Universe Today de ce nu este acest Univers o hologramă şi cum japonezii au alterat puţin premisele tocmai ca teoria să iasă bine. Autorul susţine că toată ipoteza are de a face cu teoria corzilor. Chiar dacă nu a fost demonstrată, dar nici demontată, este mereu de interes pentru fizicieni datorită potenţialului teoretic pe care îl are. Îl menţionează şi pe Gerar t'Hooft care, în 1993, a propus principiul holografic.

t'Hooft a spus că descrierea volumului unui spaţiu poate fi gândită ca o codificare pe graniţa regiunii spaţiului, de preferinţă la graniţa luminii, cum ar fi un orizont gravitaţional. Acest principiu sugerează ca întregul Univers poate fi privit ca o structură informaţională bi-dimensională, iar mediul înconjurător şi noi am putea fi o proiecţie holografică a proceselor fizice care au loc pe o suprafaţă bidimensională şi îndepărtată. De aici se ajunge la Universul ca o hologramă. 

„În timp ce Maldacena a venit cu un argument, a fost doar o presupunere, nu şi o dovadă. Astfel că lumea a tot încercat să demonstreze teoretic că aşa ceva se poate. [...] Desigur că situaţia poate fi examinată pentru un univers ipotetic, dar nu pentru unul ca al nostru. Această lucrare nouă este, de fapt, un test matematic care demonstrează teoria lui Maldacena pentru o situaţie particulară“, notează Koberlein.

Haide să discutăm, ne găseşti pe pagina „Tech Adevărul“ de pe Facebook

Află mai multe: 

Studiu: asteroidul care a ucis dinozaurii de pe Terra a trimis viaţa pe Marte şi pe sateliţii planetei Jupiter

Am putea trăi până la 500 de ani. Descoperirea făcută de cercetătorii americani

VIDEO Caporalul bionic: un tânăr soldat care şi-a pierdut braţul a primit o proteză controlată cu gândul

Știință



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite