Interviu cu Monica Ene-Pietroşanu, Intel: „De multe ori m-a uimit progresul din România şi ritmul în care se petrece“

Monica Ene-Pietroşanu (stânga) şi Andrei Pitiş (dreapta). FOTO Adevărul

„Adevărul“ a discutat cu Monica Ene-Pietroşanu, cea care conduce divizia de software de la Intel, despre cum poate fi aplicaţă teoria din şcoală la Intel şi unde s-ar putea îmbunătăţi lucrurile în România. Ea şi Andrei Pitiş, preşedintele ANIS (Asociaţia Patronală a Industriei Software), le-au vorbit studenţilor despre ce înseamnă un manager de succes şi care sunt greşelile pe care aceştia le pot evita.

Monica Ene-Pietroşanu, country manager Intel Romania Software Development Center, şi Andrei Pitiş au participat marţi, 2 aprilie, la „TechLounge Talks“ din cadrul Innovation Labs şi au discutat cu studenţii despre management şi cum pot excela în acest domeniu. Nimeni nu s-a născut manager, dar se poate învăţa această îndeletnicire, mai ales când e vorba de o industrie în care administrarea este importantă, cum se întâmplă în IT.

Andrei Pitiş predă un curs de leadership şi management la un program de master, iar marţi seara a prezentat direcţii de urmat de către studenţi alături de Monica Ene-Pietroşanu. Amândoi au o experienţă însemnată în IT şi au condus companii mari. Cei doi au prezentat greşelile pe care le fac managerii în general şi stereotipurile care uneori n-au ce căuta, cum ar fi că dacă eşti tânăr, nu eşti respectat.

Andrei Pitiş, preşedintele ANIS. FOTO Adevărul

Studenţii au putut interveni în prezentare cu întrebări sau i-au putut chestiona pe speakeri la final. Unii dintre studenţi au debutat deja în această industrie, în diverse companii, inclusiv la Intel, pe când alţii aşteaptă acest moment. La final, cele mai bune întrebări sau cele mai interesante subiecte abordate de cei prezenţi au fost premiate cu diverse cadouri.

Cu Andrei Pitiş, şi Răzvan Rughiniş, am discutat înainte de hackathonul de la Politehnica, iar acum „Adevărul“ prezintă un interviu cu Monica Ene-Pietroşanu. „Cum se vede managementul în România?“ şi „Ce diferenţe sunt între România şi SUA“ sunt doar două dintre întrebările la care a răspuns country managerul Intel Romania.

Monica Ene-Pietroşanu, country manager Intel Romania. FOTO Adevărul

Cum vi se pare atmosfera de la Politehnica?

De cel puţin trei ani susţin prelegeri aici şi vin cu plăcere la cursul de management. Cursul de management exista şi mă bucur că acum i-au dat o nouă dimensiune şi accentuează partea de inovare. Mă bucur din suflet că au reuşit să-i dea acest nou spin. Mă uitam acum în sală, sunt mulţi din internii noştri de la Intel. Şi fiind interni la noi au început acest master de management.

V-au surprins vreodată studenţii prin ceea ce fac?

Pe mine mă fascinează mereu şi deşi nu intru în detalii tehnice cu studenţii, intuiesc creativitatea şi potenţialul. Am lucrat şi cu Academia Militară, şi la ASE la un master pe securitatea informatică şi pot să spun că de fiecare dată când mă duc acolo mă uimesc cu cât sunt de creativi. Întotdeauna sunt câţiva studenţi care ies în evidenţă, care sunt extrem de motivaţi. Sunt pepiniere foarte bune şi mă bucur că din punct de vedere al Intel ne putem implica şi să menţine nivelul, să-l ridicăm prin conectarea teoriei cu practica.

Ştiu că aţi lucrat şi în Statele Unite ale Americii. Cum e nivelul de pregătire din România comparativ cu cel din SUA?

După ce am revenit în România am spus că e uimitor cât de repede se progresează, ce schimbări apar. De multe ori m-a uimit progresul de aici şi ritmul în care se petrece. Cred că din punct de vedere al managementului e o diferenţă. În România e important să dezvoltăm o cultură de management. Să poată să articuleze mai bine din perspectivă de business ideile pe care le au, în special în domeniul tehnic. Trebuie să avem în piaţă mai mulţi manageri tehnici de un nivel mai ridicat.

Şi prin manageri mai buni vă gândiţi că şi la noi ar trebui să prindă curentul startup-urilor?

Nu neapărat startup-uri, eu zic că în ambele lumi, cea a multinaţionalelor şi cea a startup-urilor. De exemplu, preocuparea mea, în Intel este să dezvolt echipa de management. Este clar că această echipă în paralel cu ce creează echipa de ingineri va consolida încrederea în centrul din România. Apoi va atrage proiecte. A avea o echipă puternică de manageri este la fel de important şi într-o multinaţională.

Intel către cine se orientează mai mult, către studenţi sau către profesori şi cum aceştia le oferă studenţilor suportul necesar?

Noi avem proiecte în trei direcţii. O serie de proiecte adresează studenţii. Aici le oferim posibilităţi de participare în concursuri, burse. Avem, apoi, proiecte care adresează profesorii, colaborări pentru cursuri, avem 11 ingineri din Intel care predau în facultate. O a treia zonă este aceea de proiecte de cercetare. Suntem un centru de dezvoltare şi cercetare şi vrem să ne diferenţiem în piaţă, arătând că şi în România se poate face cercetare. În acelaşi timp vrem să construim pe această creativitate nativă a românilor. Avem o capacitate creativă şi când vorbeşti de capacitate creativă la oameni cu pregătirea celor din Politehnica deja se ajunge la un alt nivel. Nu mai e improvizaţie, iei cunoştintele tehnice şi le transpui în cercetare şi inovare. Aici am văzut rezultate foarte bune în aceste proiecte de cercetare, unul dintre ele este legat de un standard nou care se va introduce şi noi lucrăm cu profesorul care este autorul standardului. Inginerii din Intel sunt deja foarte mulţumiţi de rezultatele obţinute. Partea de cercetare şi cercetare industrială este o direcţie nouă, nu s-a făcut atât de mult până acum şi în care noi investim foarte mult.

Ce diferenţe sunt între ce se învaţă la Politehnica, în facultate, şi ce ar avea nevoie Intel?

Bazele sunt bune. Am pornit de la discuţii cu managerii din SUA întrebând: „Ce nevoie aveţi în proiectele pe care plănuţi să le aducem în România?“. Cerinţa a fost: „Baze solide de ştiinţe ale calculatoarelor. Ceea ce aveţi păstraţi“. Aici, facultatea de calculatoare are o istorie şi studenţii ies cu o bază solidă. Colaborăm în a pune faţa practică, pe baza teoretică.

Mai colaboraţi cu alte universităţi?

Avem colaborări la mai multe nivele cu alte 7 universităţi din ţară. La diferite nivele pentru că cu unele am avut contacte iniţiale, iar cu altele avem proiecte mai avansate.

Studenţii sau absolvenţii ar trebui să debuteze într-o companie mare sau să încerce cu un startup?

Cred că depinde, depinde foarte mult. Nu neg că sunt persoane cu un spirit antreprenorial foarte bine dezvoltat şi, de ce nu?, să şi-l folosească şi au fost exemple de succes în România. Fiecare trebuie să găsească ce i se potriveşte mai bine. într-o multinaţională înveţi să-ţi asumi responsabilitatea, cum să te implici, cum să lucrezi la un proiect cap-coadă. Dar şi invers. Şi în Intel avem antreprenori de succes care ni s-au alăturat şi sunt implicaţi în proiecte interesante şi au un rol cheie, vin cu experientă đin piaţă. Sunt două lumi care se alimentează una pe alta.

Ce ar trebui să aleagă un inginer român, platformele mobile sau cele clasice, deja stabilizate?

La ora actuală este clar o tendinţă accentuată spre mobile şi aici Intel se implică foarte mult. Avem proiecte pe platformele Android şi Tizen, aceasta din urmă fiind cerut de piaţă. Producătorii vor un sistem deschis pe care să-l poată modifica, iar operatorii cer un sistem care le oferă posibilitatea de a adăuga valoare.