Apple vs. Samsung: conflictul patentelor în care Google este principalul rival
0Diversele copii chinezeşti au rezistat ani de zile pe piaţă şi continuă să facă acest lucru. Totuşi, Samsung nu a avut atât de mult noroc în copierea altor produse şi s-a ales cu o daună de peste un miliard provocată de un proces intentat de Apple. Patentele sunt subiectul fierbinte dintre americani şi sud-coreeni, iar produsele sunt la mijloc.
În primul rând, patentele sunt necesare pentru ca inventatorul a ceva să aibă drept asupra acelui lucru. Deţinătorul patentului îşi poate folosi invenţia după cum doreşte şi le poate cere bani celor care vor să beneficieze după urma acesteia. Acordarea unui patent se face în funcţie de legislaţia naţională, scrie „TechRadar“. Înaintea acordării unui patent, produsul pentru care se doreşte obţinerea acestuia va fi supus anumitor teste pentru a-i fi verificată patentabilitatea.
Biroul European de Patente (EPO) consideră că descoperirile, teoriile ştiinţifice şi soluţiile matematice nu sunt invenţii, astfel că nu acordă patent pentru acestea. SUA şi Europa au două cuvinte pentru a descrie utilizarea unei invenţii: non-obvious şi inventive step sunt termenii pentru care un patent se poate acorda. De exemplu, dacă un pix este folosit la, să zicem, lansarea unui satelit în spaţiu, creatorul va primi patent, pentru că a descoperit altă utilizare pentru un obiect banal.
Durata de viaţă a unui patent se întinde pe aproximativ 20 de ani. Depinde din nou de ţară, dar cam aceasta este media. Perioada poate fi înnoită prin plata unei taxe şi creatorul îşi păstrează drepturile asupra invenţiei sale. În cazul inovaţiilor tehnologice, şi mai precis Apple versus Samsung, acestea sunt catalogate după utilitate şi design. Desigur, pentru a fi un patent utilitar, trebuie să fie într-un fel util. Iar aplicarea pentru un astfel de patent trebuie însoţită de descrierea invenţiei şi desene cu aplicarea acesteia.
Sub plapuma patentelor
Un patent acordat pe criterii de design se referă strict la partea estetică, după cum îi spune şi numele. Trebuie să aibă o formă unică şi să servească scopurilor estetice. Dacă îndepărtarea componentei de design nu afectează funcţionarea per total, atunci este patent pentru design. Altfel, dacă designul deserveşte şi unui scop practic, devine patent utilitar.
Într-unul dintre cazuri, pe criteriul designului a mers şi Apple împotriva Samsung şi a făcut referire la cele ale iPad şi iPhone. Singura utilitate a unui patent pentru design este aceea de a permite producătorului să-şi comercializeze produse unice, care să poate fi diferenţiate de celelalte de pe piaţă. Spre exemplu, acest lucru se întâmplă cu iPhone-urile, sunt uşor de recunoscut. La fel, cu seria Lumia de la Nokia.
Tot în termeni de design, Apple s-a referit la interfaţa pe care Samsung a creat-o (cu inspiraţie de la americani). Un telefon este un telefon oricum ar fi, face acelaşi lucru ca alte sute de milioane, dar interfaţa este unică, creată de o anumită companie şi prin asta se poate diferenţia.
Soluţionarea disputelor pe bază de încălcare a patentelor este cu atât mai grea, cu cât un patent are mai multe puncte. Spre exemplu, Apple deţine patentul utilitar 7.469.381 care vine cu 20 de puncte separate. Samsung a fost găsită cu încălcarea celui de-al 19-lea: „Un dispozitiv compus dintr-un ecran tactil, unul sau mai multe procesoare, memorie şi unul sau mai multe programe, unde unul sau mai multe programe sunt stocate în memorie şi configurate spre a fi executate de unul sau mai multe procesoare“. Practic, un smartphone modern.
Galaxy Nexus - produs de Samsung, cerut de Google şi unul dintre produsele acuzate de Apple că-i copiază iPhone-ul
Aceste puncte sunt detaliate pe scurt sau pe lung, după cum scrie „TechRadar“, unele pe câteva rânduri, altele pe câteva pagini. Pe de altă parte, patentul pe design este destul de simplu: dreptul este pe ceea ce se vede, ce se vede fiind desenul ataşat.
Conflictului americano-sud-coreean
Stereotip sau nu, americanilor le place acţionarea în judecată. Apple şi Samsung au conflictul în derulare de câţiva ani, iar pe parcurs Apple şi-a mai îndreptat avocaţii şi contra altor companii, de exemplu HTC. Procesul cu Samsung a fost cel mai productiv de până acum. Samsung, la rândul sau, a acţionat compania americană în instanţă şi a avut câştig de cauză. Războiul s-a purtat în mai multe ţări, în special în state din Europa, iar sud-coreenii au reuşit să obţină comercializarea produselor după ce acestea au fost scoase de la vânzare.
În SUA, juriul decide cine pierde şi cine câştigă, iar în cazul Apple vs. Samsung pare că s-a grăbit. Juriul a dat câştig de cauză companiei Apple şi dreptul să primească două miliarde de dolari de la Samsung. Totuşi, juraţilor le-ar fi fost aproape imposibil să consulte toate materialele puse la dispoziţie şi să vină cu o decizie în timpul scurt în care au livrat verdictul.
Juriul a completat 20 de pagini cu verdictul, în care era inclus şi un set de 500 de întrebări de forma „da“ sau „nu“. Mai mult, judecătoarea Lucy Koh le-a furnizat 100 de pagini de instrucţiuni cu probe şi ceea ce trebuie să urmărească pentru a respecta legea. În doar trei zile, juraţii s-au prezentat cu temele făcute şi decizia luată: Apple câştiga două miliarde de dolari.
Samsung nu a fost de acord, a cerut să studieze verdictul şi judecătoarea a fost de acord. S-a dovedit că, într-adevăr, juriul s-a grăbit. Această concluzie a fost întărită de declaraţia prim juratului. „Am vrut să ne asigurăm că transmitem un mesaj puternic. Am vrut să ne asigurăm că este suficient de mare sancţiunea, dar nu nerezonabilă“, a spus acesta.
Spre Marele duşman prin aliaţi
Steve Jobs avea o problemă cu Google: Android. Gigantul online şi-a făcut planuri de a debuta în industria smartphone-urilor şi a făcut acest lucru cu sistemul de operare la care lucra. Totuşi, cofondatorul Apple vedea un mare fals în Android, o copie fidelă a iOS şi, deci, un ecosistem care trebuie acţionat în instanţă şi lăsat fără bani. Numai că nu poate face acest lucru contra Google.
Google nu vinde au dovedit-o diverse documente, s-a inspirat de la Apple şi a fost sancţionată cu peste un miliard de dolari, dar Apple încă nu renunţă. Vrea ca produsele să fie interzise de la comercializare.
Apele încă nu sunt calme, iar parteneriat Apple nu are decât cu Microsoft cu care face schimb de idei. La rândul său, Microsoft se foloseşte de scăpări din Android pentru a primi bani. Are acorduri încheiate cu diverşi producători de la care primeşte diverse procente din vânzarea dispozitivelor. Dintr-un sistem de operare gratuit, Android a ajuns să coste tocmai din cauza anumitor scăpări din inovarea promisă de Google.
Samsung încearcă să-şi înalţe o plasă de siguranţă cu Tizen, viitorul său smartphone, şi menţine o relaţie bună cu Microsoft prin parteneriatele pentru smartphone cu Windows Phone 8 şi tablete cu Windows 8 sau RT.