De ce nasc multe românce în străinătate
0
Situaţia şubredă a sistemului medical în ansamblu şi starea precară în care se află majoritatea maternităţilor din România le determină pe tot mai multe gravide să nască în afara ţării. Aparatura performantă, condiţiile de care beneficiază pacientele şi grija oferită de cadrele medicale sunt avantaje ce cântăresc mult în alegerea unui spital din străinătate.
„Sunt nevoită să stau prin spitalele de stat din România, unde condiţiile sunt jalnice şi unde, în loc să mă gândesc la mine şi la copil, ar trebui să am grijă să-mi ţin poşeta aproape ca să strecor atenţii la tot personalul. Şi asta în condiţiile în care oricum plătesc asigurare medicală", se plânge Andreea S.
Mai citeşte şi:
Mămicile cu bebeluşi de 10: prematur născut în 10.10.2010 la ora 07.10
Autoritățile competente sunt mute și surde la suferința mamei îndoliate
Revoltă generală împotriva deciziei de tipul „mortul e de vină”, la Oradea
Problemele pe care le invocă gravidele se referă în primul rând la aspectul financiar, însă condiţiile şi lipsa de grijă din maternităţile româneşti sunt motivele principale care le determină să apeleze la spitalele din străinătate. Multe dintre ele, mai ales cele din vestul ţării, aleg Ungaria.
„Condiţiile în Ungaria sunt indiscutabil mai bune faţă de ce am văzut eu la Timişoara, Oradea şi Arad", spune Iulia N. Multe gravide din România merg la Seghedin (Szeged) sau Debreţin (Debrecen). „Condiţiile sunt bune şi personalul e foarte drăguţ, ceea ce contează mult în momentele acelea.
Medicul se ocupă de actele spitalizării, care este plătită prin cardul european de sănătate", spune Alina S. Româncele din Italia au parte, de asemenea, de condiţii bune la naştere dacă au asigurare medicală.
„Am născut într-un spital de stat dintr-un orăşel destul de mic, am fost bine după naştere şi foarte mulţumită de cum m-au tratat, iar pe toată perioada sarcinii analizele au fost gratuite. Sunt spitale foarte curate şi medicii sunt extrem de atenţi cu mămicile şi puiuţii lor", spune Monica. O altă româncă povesteşte cum a simţit diferenţele dintre spitalele din România şi cele din Spania.
„Am beneficiat de cea mai bună îngrijire atât în timpul sarcinii, cât şi la naştere şi după externare, totul fără să plătesc un cent. Nu pot să-mi dau seama cât m-ar fi costat toate astea în România", spune femeia.
„Româncele care merg să nască în străinătate caută normalitatea, pentru că la noi în ţară starea generală este de incertitudine a controlului cu privire la sistemul medical, iar aceasta determină nesiguranţă, care, la rândul ei, generează teamă", consideră Radu Dop, fost director general al spitalului privat EuroClinic din Bucuresti şi, în prezent, consultant în domeniu. În opinia sa, alternativa de a naşte în străinătate, împărtăşită de multe românce, este un avertisment sever pentru cei responsabili.
„O viitoare mamă are dreptul şi obligaţia să aleagă siguranţa şi certitudinea pentru viitorul nou-născut", spune Radu Dop.Anul trecut, circa 748.000 de bebeluşi, adică 11,8% dintre nou-născuţii de pe teritoriul Spaniei, erau români, 11,4 % marocani, iar 7,4% ecuadorieni. Şi în 2008, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică, în Spania s-au înregistrat cele mai multe naşteri din ultimii ani: 491.138 de bebeluşi, cu 10.000 mai mult decât anul anterior.
Spania, ţara tuturor posibilităţilor
Din totalul numărului de imigrante care au născut în 2007 în Spania, 12,36% au fost românce, 10% ecuadoriene şi 5 % marocane. Potrivit datelor Eurostat, românii sunt cetăţenii străini cu cea mai mare răspândire în perioada 2001-2009. Numărul românilor care trăiesc în statele Uniunii a crescut de şase ori faţă de nivelul înregistrat în 2001 (0,3 milioane, faţă de 1,9 milioane în 2009).
Asigurarea de sănătate, obligatorie
Cardul european de sănătate permite accesul tuturor cetăţenilor europeni la serviciile medicale pe teritoriul Uniunii Europene, fără a fi necesară altă asigurare privată. Cardul are o valabilitate de şase luni cu posibilitate de reînnoire şi se eliberează pe baza unei cereri către Casa de Asigurări de Sănătate.
În ţară, mamele merg la privat
Multe românce apelează la naşterea în apă, o metodă care a devenit populară şi la noi
Deşi naşterea este gratuită în spitalele de stat din ţara noastră, costurile cu „onorariul" personalului medical (doctori, moaşe, infirmiere etc.) sunt de 1.000-2.500 de lei, în funcţie de spital. Astfel, atunci când aleg să nască în ţară, multe dintre românce preferă clinicile private.
Datele statistice furnizate de aceste unităţi spitaliceşti arată o creştere semnificativă în ultimii ani pe acest sector. Femeile spun că aparatura performantă, condiţiile de care beneficiază pacientele şi, nu în ultimul rând, grija oferită de cadrele medicale atât înainte, dar şi pe toată perioada spitalizării şi după naştere, trainingul de alăptare şi îngrijire a bebeluşului, sunt avantaje care cântăresc mult în alegerea unei clinici private.
Chiar dacă gravidele scot din buzunar sume frumuşele, ele spun că serviciile medicale de calitate, condiţiile adecvate, consilierea şi tratamentul specializat justifică toţi banii.
„În contextul economic actual, când sistemul sanitar de stat este definit de un colaps financiar, pacientele maternităţilor de stat sunt obligate să-şi cumpere toate medicamentele şi materialele sanitare (material de sutură, comprese, pansamente). Pe lângă toate acestea, există cheltuieli colaterale de tip «atenţii» pentru personalul medical. Trăgând linie, costurile ajung să le egaleze pe cele din sistemul privat de sănătate", spune Mihaela Steriu, medic primar obstetrică-ginecologie în cadrul MedLife.
La Spitalul de Obstetrică şi Ginecologie „Regina Maria" (maternitatea functionează sub egida Centrului Medical Unirea), în funcţie de tipul naşterii şi de gradul medicului care asistă la naştere, costul poate varia între 1.880 şi peste 3.000 de euro.
Naşterea în apă costă 2.280 de euro şi include şase luni de consultaţii pediatrice, însă preţul diferă în funcţie de titlul medicului care asistă naşterea. Deschisă în decembrie 2008, maternitatea „Regina Maria" a înregistrat aproximativ 500 de naşteri în anul 2009, iar pentru 2010 CMU estimează dublarea numărului de naşteri şi depăşirea pragului de 1.000 de naşteri.
La maternitatea MedLife, de fapt una dintre secţiile spitalului Life Memorial Hospital, au fost înregistrate în total peste 2.600 de naşteri estimate de la deschidere (iulie 2007) până la sfârşitul lui 2010, astfel: 209 naşteri în perioada iulie-decembrie 2007, 751 de naşteri în 2008, 800 de naşteri în 2009 şi se estimează că anul acesta vor fi aproximativ 900 naşteri.
Clinicile particulare, în topul preferinţelor
La nivelul întregii ţări, 44% din persoanele care merg la medic optează pentru clinicile particulare, 51% aleg unităţile de stat, iar 5% au preferat să nu răspundă, arată un sondaj recent realizat de IMAS pentru MedLife, pe un eşantion de peste 1.000 de persoane.
Studiul arată că 52% din bucureşteni preferă să se trateze în clinicile private, în timp ce la nivel local, procentul este în medie de 44%. Persoanele care preferă centrele private au vârste cuprinse între 18 şi 44 de ani, provin din oraşe medii şi mari (cu peste 50.000 de locuitori), au studii superioare şi un statut social înalt, cu venituri de peste 750 de lei pe cap de locuitor.
Speranţa de viaţă, în funcţie de locul unde te naşti
Locuitorii din nord-vestul Europei trăiesc, în medie, peste 80 de ani
România se află pe locul 115 pe planetă în topul ţărilor, cu o speranţă de viaţă de 72 de ani pentru locuitorii ei, potrivit datelor CIA Factbook. Pe locul întâi în clasament se află Macao, statul situat în estul Asiei, la sud de China, cu o medie de 84 de ani.
Între cele 41 de state europene analizate, ţara noastră ocupă un codaş loc 36, la egalitate cu Letonia şi Turcia, dar înaintea Belarus şi a Moldovei, unde speranţa medie de viaţă este de 71 de ani. Ultima ţară din clasamentul european este Ucraina, cu o medie de 68 de ani. În Spania, locul unde nasc din ce în ce mai multe românce, se trăieşte până la 80 de ani, la fel şi în Italia, Norvegia, Grecia sau Austria. În medie, 79 de ani ating locuitorii din Germania, Belgia, Marea Britanie, Finlanda, iar în Danemarca, Irlanda, Portugalia şi Albania rezidenţii trăiesc până la 78 de ani.
Spre coada clasamentului, dar înaintea României, se află Ungaria, Bulgaria şi Estonia, unde speranţa de viaţă este de 73 de ani. Cel mai mult se trăieşte în Andora - 83 de ani şi în San Marino - 82 de ani. Tot în fruntea clasamentului se află Franţa, Suedia, Elveţia şi Islanda, unde locuitorii ating vârsta de 81 de ani, potrivit CIA Factbook.
Demersul legal
„Procedura legală a înregistrării naşterii în străinătate se poate face la ambasada sau la consulatul României printr-o cerere de înscriere a naşterii, care se va depune de către ambii părinţi dacă aceştia sunt cetăţeni români", spune avocatul Alice Strecheanu.
Ea precizează că, la naştere, copiii născuţi în străinătate care au cel puţin un părinte cetăţean român, obţin cetăţenia română, dar pot primi, în funcţie de locul naşterii, şi cetăţenia statului unde s-au născut. Tot la ambasadă se depun certificatul de naştere emis de autorităţile locale, în care să fie menţionată şi constatarea medicală a naşterii, paşaportul părintelui, certificatele de naştere ale părinţilor, certificatul de căsătorie, permisul de şedere în străinătate etc.
„Chiar şi în situaţia în care naşterea a fost înregistrată şi a fost emis un certificat de naştere străin, actul de naştere trebuie să fie înscris în registrele de stare civilă română", spune avocatul Magdalena Popeangă.
Se încarcă comentariile...
