Celulele stem de la naştere, o investiţie inutilă?
0
„Sper să fie bani pierduţi“, mărturisesc părinţii care au ales ca la naştere să se recolteze celule stem pentru situaţia în care copilul s-ar putea îmbolnăvi grav.
„Când am luat decizia să recoltăm ne-am gândit că e o abureală… că nu sunt chiar aşa de folositoare cum se zice la televizor. Însă ne-am gândit: «Şi dacă, Doamne fereşte!, vom avea nevoie şi noi nu le-am recoltat?»“, spune Mădălina Zailic, din Bucureşti, care a decis ca la naşterea ambilor copii, Mara, de 3 ani şi Mihai, de 3 luni, să recolteze celule stem şi să le pună la conservat într-o bancă privată.
Mulţi părinţi sunt sceptici, asemenea Mădălinei, şi văd sutele sau miile de euro cheltuite pentru prelevarea şi păstrarea celulelor stem în bănci speciale doar ca pe bani aruncaţi pe o strategie de marketing.
Sunt peste 70 de boli despre care băncile private de celule stem susţin că ar putea fi tratate prin autotransplant.
Dintre toate aceste tulburări, printre care se numără afecţiuni severe ale sângelui, cancere sangvine şi mamare, tumori ale sistemului nervos, doar o mică parte s-ar putea trata cu ajutorul transplantului acestor celule. „Americanii au demonstrat că în aceste celule stem cordonale (n.r. – recoltate la naştere din cordonul ombilical) ar putea exista celule cu leucemie, de exemplu. Ele nu sunt de niciun folos în cazul autotransplantului, atunci când, poate, copilul sau adultul dezvoltă o leucemie şi se încearcă transplantul cu propriile celule“, avertizează Zsofia Varady, medic primar hematolog la Institutul Clinic Fundeni, Secţia de Transplant Medular.
Specialista consideră că această recoltare de celule cordonale este „un moft pentru mamele care decid să le plaseze în bănci private, la momentul actual“.
Nu sunt un panaceu
Mădălina, deşi decepţionată de informaţiile primite ulterior investiţiei, nu regretă decizia. „N-am fost suficient de bine informaţi când am luat decizia, adică la prima naştere. Abia când s-a testat sângele şi am primit
OK-ul am văzut că se poate folosi doar până când copilul ajunge la o anumită greutate, respectiv 38 de kilograme în cazul nostru, ceea ce e foarte puţin. Noi ştiam că le putem folosi toată viaţa şi pentru un număr mult mai mare de boli, dar şi lista bolilor este destul de limitată.“
Deşi nici măcar pentru cele 70 de boli nu există studii de necontestat privind eficienţa celulelor stem prelevate la naştere, oamenii de ştiinţă le caută mereu noi întrebuinţări. Se încearcă de câţiva ani tratarea artritelor, sclerozelor în plăci sau chiar paraliziilor cerebrale şi bolilor degenerative cum sunt maladia Alzheimer şi Parkinson. Dar toate aceste studii sunt încă în faze experimentale.
Măcar să fie o pierdere financiară. Şi dacă o să fim necăjiţi de vreo boală, celulele astea să fie folositoare. Mădălina Zailic, mamă a doi copii
După ce a investit de două ori sume generoase în recoltarea celulelor stem la naşterea celor doi copii, Mădălina tot nu ştie dacă să sfătuiască pe cineva să le recolteze sau nu. „Vedem pe zi ce trece tot mai multe boli, unele dintre ele atât de mediatizate, vedem cazuri de copii care au nevoie de tratamente scumpe în străinătate, cu boli care ar putea fi combătute cu ajutorul acestei terapii... Mă gândesc că există măcar pentru o parte dintre aceste boli o şansă cât de mică cu ajutorul celulelor stem. Cred că e bine să profiţi de ea“, spune Mădălina.
Cum se face prelevarea
Recoltarea acestor celule se face imediat după naştere, fără niciun risc pentru mamă şi copil, din sângele rămas pe cordonul ombilical (care altădată se arunca) sau din placentă. „Celulele placentare sunt mult mai bogate decât cele din sângele cordonului ombilical“, spune Anca Simionescu, medic primar obstetrică-gi-
necologie de la Spitalul Filantropia din Bucureşti.
Recoltarea celulelor stem se face de către medicul ginecolog cu ajutorul kitului de recoltare pe care mama îl poartă la ea. Kitul provine de la banca privată de celule stem cu care părinţii au încheiat un contract. Celulele astfel recoltate se păstrează în bănci de celule, la temperaturi de minus 196 de grade Celsius (foto dreapta - prelucrarea celulelor stem în vederea depozitării FOTO BIOGENIS).
„Când eram însărcinată în luna a şasea cu primul copil, am fost la un târg pentru mămici şi copii. Acolo am făcut contractul şi am primit şi kitul de recoltare gratis. Când am născut, soţul meu i-a anunţat printr-un SMS şi cineva de la ei a venit imediat să ridice cutia cu prelevarea făcută de medic. La scurt timp am primit factura, dar şi o înştiinţare că celulele nu sunt contaminate, că sunt într-o stare bună şi că vor fi depozitate, aşa cum am optat, la Cluj-Napoca“, povesteşte Mădălina Zailic.
Când a născut cel de-al doilea copil, îndoielile au cuprins-o din nou. Însă, la o analiză mai atentă, s-a gândit să nu rişte şi să contracteze aceeaşi bancă privată. „Sinceră să fiu, la al doilea copil am ezitat mai mult. Însă aceeaşi întrebare mi-a venit în cap: «Dar dacă am nevoie, ce mă fac?». Aşa că m-am convins. Am zis că măcar să fie doar o pierdere financiară şi dacă, ferească Dumnezeu!, o să fim necăjiţi de vreo boală, celulele astea să fie folositoare.“
Poveşti care dau speranţe
În România nu s-au efectuat transplanturi cu celule stem recoltate la naştere, potrivit informaţiilor oferite de medicul Aurora Dragomirişteanu, directorul Registrului Naţional al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice. „Băncile private nu sunt în evidenţa Registrului şi, din păcate, bănci publice de recoltare a celulelor stem cordonale sau placentare nu există la noi“, declară dr. Aurora Dragomirişteanu.
În întreg sistemul privat se cunosc, deocamdată, doar două cazuri în care celulele recoltate şi stocate în ţară au fost retrase din bănci şi au fost transplantate în spitale din străinătate. Două familii îşi pun toate speranţele în această procedură pentru sănătatea copiilor lor.
Alexandru este unul dintre cei doi copii. El a primit o transfuzie cu propriile celule stem prelevate la naştere. La 11 luni s-a înecat cu mâncare şi i s-a oprit respiraţia timp de mai multe minute. A fost salvat în ultimul moment, însă creierul i-a fost afectat de lipsa oxigenului, el suferind acum de paralizie cerebrală. În 2013, în SUA, Alexandru a primit tratamentul cu celulele stem recoltate la naştere din cordonul ombilical. Nu se ştie încă dacă situaţia lui se va îmbunătăţi.
Cel de-al doilea caz, un băieţel rămas anonim la dorinţa părinţilor, a beneficiat de transplant de celule stem cordonale din cauza unui limfom Burkitt, o tumoră ganglionară care se întâlneşte foarte des în Africa, în Europa fiind o boală foarte rară. Evoluţia acestei tumori este foarte rapidă, ajungând cu uşurinţă în sistemul nervos central, în măduva osoasă şi în sânge. Pentru copil, această boală a însemnat, la început, şedinţe de chimioterapie la un spital din Franţa, însă agravarea stării de sănătate i-a făcut pe medici să solicite eliberarea grefei recoltate la naştere. Autotransplantul a avut loc tot în 2013.
„Starea copilului s-a îmbunătăţit după efectuarea transplantului, în prezent el urmând un tratament de recuperare“, anunţă banca privată de celule stem cu care aveau contract părinţii.
Noile „antibiotice“ pentru boli grave
În urmă cu patru ani, Joseph Martin, fostul decan al Facultăţii de Medicină din cadrul Universităţii Harvard, SUA considera că terapiile cu celule stem „au potenţialul să facă pentru bolile cronice ceea ce făceau antibioticele pentru bolile infecţioase. Va dura ani până când vom ajunge aici cu cercetările, dar, ca neurolog, eu cred în existenţa «penicilinei» pentru boala Parkinson. Este o descoperire uimitoare pe care trebuie doar s-o ducem la capăt. Ca şi în alte domenii ale descoperirilor ştiinţifice, răspunsul va veni doar cu ajutorul studiilor şi experimentelor atente“.
Studiu pentru paralizie cerebrală
Studiile au început şi la noi, la Clinica de Neurologie Pediatrică a Spitalului Clinic de Psihiatrie „Prof. dr. Alexandru Obregia“. Conferenţiar doctor Dana Craiu, medic primar neurolog pediatru, în colaborare cu banca privată de celule stem Cord Blood Center, a dat startul anul acesta unui studiu privind paralizia cerebrală infantilă şi tratamentul acesteia cu ajutorul celulelor stem.
Testul clinic se realizează în colaborare şi cu Institutul Clinic Fundeni, Unitatea de Transplant. La clinica spitalului Obregia se fac partea de evaluare şi cea de selecţie a pacienţilor, precum şi toate consulturile, iar la Institutul Fundeni se realizează transfuzia de sânge integral cordonal.
„Este un studiu de siguranţă a administrării acestei terapii. Ca rezultat final secundar se urmăreşte şi eficacitatea. Este o cercetare de început, care urmează studiul Universităţii Duke din Statele Unite, şi ne aşteptăm la ameliorări, nu la vindecări spectaculoase, în special în cazul copiilor cu afectare mai uşoară. Datele preliminare din America au arătat îmbunătăţiri cognitive şi doar uşoare ameliorări motorii“, explică medicul Dana Craiu.
Primii trei copii care au fost acceptaţi în studiul clinic, printr-o coincidenţă toţi fiind băieţi şi având în jur de 3 ani, au primit deja transfuziile cu celule stem prelevate la naştere din cordonul ombilical, în martie şi în aprilie. Alţi 17 copii vor fi acceptaţi în studiu. Una dintre condiţiile acceptării în cadrul cercetării este ca părinţii copilului cu paralizie cerebrală să fi încheiat contract cu această bancă şi să aibă depozitate celulele stem acolo.
„Studiul nostru se va desfăşura pe parcursul a doi ani. Primii trei copii au primit tratamentul cu propriile celule stem stocate în banca noastră. Celulele au fost decriogenate şi apoi administrate cu ajutorul unei simple transfuzii. După aceşti doi ani, vom putea emite primele rezultate ale cercetării“, potrivit directorului de marketing al băncii, Adina Scaringi.
Şi tu poţi fi donator
În România, Registrul Naţional al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice (RNDVCSH) este instituţia responsabilă cu activităţile de recrutare, testare şi donare de celule stem hematopoietice de la donatori neînrudiţi. Adică, practic, oricine doreşte să salveze viaţa unor necunoscuţi, poate dona celule stem din osul şoldului sau din sângele periferic. RNDVCSH se află în permanentă legătură cu registre similare din întreaga lume şi poate apela la serviciile lor de căutare, iar baza de potenţiali donatori devine incomparabil mai mare. Ca să fii donator trebuie să ai între 18 şi 45 de ani şi o stare de sănătate generală bună. În 2013, au avut loc 17 transplanturi de celule stem recoltate de la adulţi, din sângele periferic şi din măduva osoasă. De la începutul acestui an, alte 11 transplanturi au avut loc între donatori neînrudiţi, potrivit informaţiilor oferite de dr. Aurora Dragomirişteanu, directorul instituţiei. Toate informaţiile despre RNDVCSH se regăsesc
pe site-ul instituţiei, www.registru-celule-stem.ro.
Cum pot fi folosite celulele stem
Celulele stem sunt de două feluri: hematopoietice, sau cele care formează sângele, şi mezenchimale, care reprezintă sursa dezvoltării diferitelor ţesuturi, cum ar fi cel nervos, cardiac, muscular sau osos. Ambele feluri de celule pot fi recoltate şi de la adult, în special din măduva osoasă, din osul şoldului, dar şi la naştere, din cordonul ombilical sau din placentă.
Problema cu celulele stem existente în organism este că îmbătrânesc şi ele odată cu noi, iar rolul lor şi viteza de reparare scad odată cu vârsta. Cele adulte au o capacitate de diferenţiere mai mică şi pot da naştere doar unor celule specifice ţesutului din care provin. Dar, în ultima vreme, tot mai multe studii arată ce se poate realiza cu aceste celule stem adulte.
În ceea ce priveşte celulele stem recoltate la naştere, deşi sunt mai puţine, ele nu sunt specializate şi sunt capabile să se reînnoiască prin diviziune celulară, chiar şi după perioade lungi de inactivitate.
În urma unor modificări, celulele stem conservate din cordonul ombilical sau din placentă ar putea regenera ţesuturi, cum ar fi cel al inimii, al ficatului, al pielii, al creierului. „Aceste celule, fiind foarte tinere, imature le spunem noi, nu s-au întâlnit cu antigeni şi nu sunt atât de puternice să atace pacientul, adică nu există niciun conflict imunologic“, explică dr. Varady.
Costurile pentru recoltare şi păstrare în băncile private
„Recoltarea m-a costat aproximativ 2.800 de lei. Pentru fiecare copil. Pentru stocare plătim anual 400 de lei pentru amândoi copiii. Însă, la cel de-al doilea copil am avut o reducere de 10% pentru că aveam deja încheiat un contract cu banca privată“, spune Mădălina.
Bineînţeles că fiecare bancă privată are preţurile ei şi ofertele ei. Există pachete de servicii clasice, start, complexe sau chiar maxime. Preţurile variază, de la cel mai simplu pachet care poate costa 600 de euro, până la varianta complexă sau „diamond“, de aproximativ 3.000 de euro. La aceste preţuri se adaugă taxa anuală de stocare, care începe de la 30 de euro pe an. Plata pentru recoltare, tratare, criogenare poate fi plătită şi în rate, indiferent de banca privată.
Se încarcă comentariile...
