Din ce motive renunţă românii la carne

Din ce motive renunţă românii la carne

Mihaela Gheorghiţă este adepta mâncării "raw-food", nepreparată termic

Pentru unii vegetarieni dieta este o parte a filozofiei de viaţă. Pentru alţii, este o modalitatea de a-şi menţine sănătatea şi de a preveni afecţiuni pentru care au predispoziţie. Indiferent de motivele acestei opţiuni, studiile arată că a fi vegetarian este o alegere sănătoasă.

Ştiri pe aceeaşi temă

Pentru a fi sănătoşi, unii oameni aleg să limiteze aportul de grăsimi din dietă şi să crească ponderea legumelor şi fructelor. Dar există şi persoane care au ales să nu consume deloc carne. Chiar şi vegetarienii sunt de mai multe feluri. Cei care consumă alte produse de provenienţă animală, precum laptele şi ouăle, adică ovo-lacto-vegetarienii şi cei care consumă doar alimente nepreparate termic, aşa-numita „hrană vie". Ei se numesc „raw-vegan". În bucătăria celor din urmă există întotdeauna legume şi fructe proaspete, condimente şi plante aromate. În loc de conserve, borcane cu legume proaspete păstrate în ulei, nuci conservate în miere şi punguliţe de pânză în care se deshidratează felii de fructe şi de legume, de la mere până la vinete. Acestea se rehidratează cu apă atunci când urmează să fie folosite. Specialiştii spun că adevăraţii vegetarieni nu sunt cei care doar elimină din dietă carnea, sau produsele animale, ci acele persoane care ştiu să se alimenteze echilibrat, acoperind toate nevoile fireşti de substanţe nutritive necesare organismului. „Regimul vegetarian, în sensul corect în care se respectă toate regulile alimentaţiei sănătoase, este asociat cu beneficii aduse sănătăţii", susţine medicul specialist nutriţionist Adrian Copcea de la Centrul Medical „Asteco" din Cluj-Napoca. Potrivit specialistului, studii internaţionale arată că vegetarienii au un risc mai mic de diabet de tip II şi de obezitate, precum şi de boli cardiovasculare. De asemenea, sunt mai protejaţi de cancer.

Mai mult decât o dietă

Pentru Diana Necula (26 de ani), regimul vegetarian pe care l-a adoptat în urmă cu cinci ani este o modalitate de a se hrăni sănătos, dar nu numai. „Nu este sănătos să mănânci carne de animale crescute pe bandă rulantă, îndopate cu hormoni şi cu medicamente, dar mai mult decât atât îmi este milă de animale şi, de aceea, în final, carnea nu îmi mai face poftă", povesteşte Diana. Şi Liviu Dascălu (...ani) susţine că decizia de a deveni vegetarian a venit când şi-a dat seama că nu mai poate consuma carne. „Când pe masă aveam carne, mă simţeam în apropierea unui abator. În schimb, e o binecuvântare atunci când mănânc fructe şi legume proaspete. Un măr îmi „spune" că şi-a tras seva din aer, din soare şi din pământ. Poate suna poetic, dar e literalmente adevărat", mai spune Liviu. În schimb, Costin Tănăsescu (.... ani) a devenit vegetarian din curiozitate şi sunt deja doi ani şi jumătate de când nu mai consumă carne. Motivul alegerii? A simţit imediat efectele pozitive ale noului tip de alimentaţie. „Într-un timp relativ scurt, două-trei săptămâni, aveam mai multă energie, o rezistenţă dublă la stres, un somn mai liniştit şi chef de viaţă net superior", povesteşte Costin.


La restaurant, puţine opţiuni

Vegetarienii se plâng de faptul că, paradoxal, cheltuiesc mai mult decât cei care consumă carne, iar acest lucru se simte cel mai tare atunci când mănâncă în oraş. Restaurantele specifice au preţuri mai mari decât cele în care se mănâncă produse convenţionale iar restaurantele obişnuite, oferă prea puţine opţiuni vegetarienilor. „De cele mai multe ori, trebuie să comand de la secţiunea garnituri: cartofi, orez fiert, în orice caz, mâncare <<fără sare şi piper>>", spune Costin. Şi Diana consideră că mâncatul în oraş, la restaurantele obişnuite este o dezamăgire pentru un vegetarian. „Este frustrant, pentru că există nenumărate feluri delicioase realizate doar din legume, însă nu le găseşti decât la restaurantele specifice", spune Diana.

„Hrana vie" aduce mai multe beneficii


Mihaela Gheorghiţă, vegetariană de la 20 de ani, simţea nevoia de o schimbare. Se simţea devitalizată şi obosită după aproximativ şapte ani în care nu mai consumase carne. „Ajunsesem să consum prea mulţi carbohidraţi, precum pastele şi cartofii, şi apăruse problema kilogramelor în plus dar şi aceea a unor dezechilibre emoţionale", spune Mihaela. Aşa a ajuns la concluzia că această dietă nu este cea mai bună. Dar, pentru că nu mai tolera carnea, a început să caute o alternativă. Aşa a descoperit „raw food", hrana vie, adică mâncarea nepreparată termic. Diferenţa dintre dieta vegetariană, care presupune consumul de mâncare gătită, şi cea crudă ţine de calitatea nutriţională a hranei care ajunge în organism. Prin preparare se pot pierde până la 90% din calităţile nutriţionale ale vegetalelor, deci apare riscul ca fiind un vegetarian care consumă hrană gătită, în timp, să ajungi la carenţe nutriţionale. În schimb, potrivit Mihaelei, în cazul în care consumăm doar mâncare crudă, adică „hrană vie", nu există acest risc. În acest sens, Mihaela oferă exemplul personal. De când este adepta dietei raw, nu mai răceşte uşor, iar migrenele de care suferea o dată la câteva zile şi-au redus frecvenţa şi intensitatea şi apar doar de câteva ori pe an.


Pot exista şi riscuri


Se spune că regimul vegetarian ar putea deveni nociv pe termen lung din cauza lipsei proteinelor din dietă, dar acest lucru nu a fost demonstrat ştiinţific. „Dacă lipsesc proteinele complete, nu înseamnă obligatoriu că lipsesc şi aminoacizii esenţiali, cei care trebuie aduşi în mod obligatoriu prin alimentaţie. Ei pot proveni din lapte, ouă sau din mai multe proteine vegetale, care îşi compensează reciproc lipsurile", explică medicul nutriţionist Adrian Copcea. În cazul regimului ovo-lacto-vegetarian, nu există niciun fel de probleme în privinţa asigurării proteinelor, în timp ce restul vegetarienilor pot folosi în dietă produsele din soia, plantă care conţine proteine de o calitate biologică apropiată celor de origien animală. În schimb, studii internaţionale arată că vegetarieni au un risc mai mare de anemie prin deficit de fier şi de vitamina B12, de osteoporoză şi de hipotiroidism.

citeste totul despre: