FOTO Topul palatelor romilor. Spectacol de opulenţă şi kitsch în toată ţara

În toate colţurile României, romii cu bani şi-au construit case cu arhitecturi spectaculoase. Împopoţonate cu turnuleţe sau proiectate pentru a semăna cu vile elegante din marile oraşe ale lumii, casele romilor bogaţi din întreaga ţară sunt un adevărat spectacol de forme, culori şi opulenţă.

Nuanţele şi formele caselor romilor îi uimesc pe arhitecţi, dar şi pe oamenii de rând. Lăsând la o parte costurile necesare pentru asemenea construcţii, vilele romilor atrag atenţia şi prin combinaţia de stiluri. De-a lungul anilor, după Revoluţie, subiectul caselor romilor a atras interesul multor jurnalişti străini, dar şi a specialiştilor în arhitectură. Vă prezentăm o scurtă trecere în revistă a celor mai cunoscute zone în care romii şi-au construit palate.

SIBIU

Autointitulatul rege al romilor, Florin Cioabă, locuieşte într-o vilă de aproximativ 600 de metri pătraţi, în cartierul Turnişor din Sibiu. Casa are un salon mare, de 130 de metri pătraţi, pentru oaspeţi şi evenimente festive, şi 10 camere pentru copii şi nepoţi. Tablourile şi fotografiile de familie sunt, de asemenea, nelipsite.

„Am încercat un alt stil faţă de cel al romilor, mie nu îmi plac casele împodobite cu covoare pe pereţi. Aici m-am inspirat foarte mult de la palatul de la Schonbrunn, întodeauna mi-au placut aceste scaune cu foiţă de aur şi mobilerul mai vechi. Candelabrele sunt cumpărate din Viena, tot pe stil vechi“, a explicat Florin Cioabă.

CLUJ

Zeci de turnuleţe, unele cu silmboluri Mercedes în vârf, camere de le pierzi numărul şi o arhitectură de prost gust. Astfel pot fi descrise palatele rromilor din Huedin, cunoscute şi de ziariştii englezi, de la BBC şi DailyMail. În oraşul Huedin, din judeţul Cluj, trăiesc circa 1.000 de rromi şi sunt 100 de case uriaşe cu două-trei etaje, ridicate din mila occidentalilor. Clanurile din Huedin sunt certate cu legea, mai ales cea britanică. Cel al familiei Rostaş e cel mai cunoscut.

În februarie 2012, presa engleză scria că cinci membri ai clanului Rostaş, din Huedin, care au păgubit, anul trecut, aproximativ 1.000 de britanici adormiţi în trenurile care circulau pe ruta Londra (staţia Charing Cross) - oraşul Gravesend, Kent, au fost condamnaţi la închisoare în Anglia. Aceştia ar fi furat 500 de telefoane mobile şi bani din buzunarele pasagerilor.

ARAD

Comuna Covăsînţ din judeţul Arad, cu o populaţie de peste 2.600 de locuitori, a devenit celebră după ce au început să se construiască tot mai multe palate. Este vorba despre comuna în care începând cu anul 2010, cei care locuiesc în palate au bătut la uşa Primăriei pentru  a primi ajutor.

Oamenii spun mereu că impresionantele case le-au ridicat în urmă cu câţiva ani şi că acum nu mai au bani. Mulţi dintre ei sunt plecaţi în străinătate, iar pe acasă au rămas doar copiii şi cei mai bătrâni. Aceştia nu sunt înregistraţi cu nici un venit, însă nu mor de foame, deoarece primesc bani lunar de la neamurile plecate.

TULCEA

În localitatea Babadag din judeţul Tulcea găsim cea mai mare comunitate de romi turci. Casele pe care şi le-ar ridicat aceştia atrag atenţia oricărei persoane care ajunge la un moment dat prin localitate.

Sunt înalte, colorate, fastuoase, dar nu au apă curent şi nici sistem de canalizare. Este cazul a zeci de locuinţe impunătoare din localitatea Babadag. Toaletele sunt în curtea casei, apa lipseşte din multe gospodării, dar casele cu două - trei etaje au devenit deja tradiţie în localitatea Babadag.

BISTRIŢA-NĂSĂUD

Cu siguranţă opulenţa caracterizează casele romilor din Bistriţa-Năsăud. Deşi ne-am fi aşteptat ca locuinţele lor să aducă cu nişte palate cu turnuleţe, majoritatea romilor „s-au modernizat”, cum le place să spună şi au optat pentru case imense, însă făcute după recomandarea arhitectului.

Mărimea este cu siguranţă unul dintre aspectele importante în construirea unei vile. Cu cât este mai mare şi are materiale mai scumpe, cu atât mesajul transmis este cel corect: aici stă o familie cu o stare materială cel puţin bună.

Castelele cu turnuleţe sunt considerate „demodate” de către romii bistriţeni care, umblaţi prin toată Europa, parcă ezită să apeleze la stilul arhitectural care i-a făcut cunoscuţi chiar şi în alte ţări. Nu se renunţă la decoraţiunile complicate, cu multe detalii, în special la porţi, balcoale, balustradă, însă turnurile abia le mai vezi, fiind prezente doar pe la casele construite cu ceva ani în urmă.

IALOMIŢA

Traficul cu cerşetori către Marea Britanie a adus milioane de euro în buzunarele romilor din Ţăndărei, care au pus la cale această „afacere“: în intervalul 2006-2009, în oraş au apărut palate peste palate.

De exemplu, pe strada Bucureşti, şoseaua principală din oraş, cele mai multe palate. Două sunt terminate iar cel de-al treilea, la fel de impozant ca şi primele două, este în construcţie. A rămas neterminat după ce „mulţumită“ intervenţiei Poliţiei, în aprilie 2010, finanţarea din cerşetorie le-a fost tăiată iar afacerea a picat, „investitorii“ fiind trimişi în judecată.

PRAHOVA

Mai puţine ca în alte oraşe din ţară, palatele din Ploieşti urmează linia estetică consacrată: foarte colorate şi cu turnuleţe fără număr. Ca un specific al locului, în Ploieşti, palatele kitchoase se înalţă, falnice, printre cocioabe dărăpănate ale romilor săraci.

Multe dintre palate sunt nelocuite parţial sau total, iar altele sunt abandonate în diverse stadii de construcţie, dar, obligatoriu, cu acoperişurile terminate, din tablă strălucitoare, vizibile de la câteva sute de metri, peste „capetele“ celorlalte case din cartier.

IAŞI

Şeful romilor din Grajduri este, de departe, cel mai bogat dintre membrii acestei etnii din judeţul Iaşi. Averea sa i-ar impresiona şi pe cei mai prolifici oameni de afaceri locali. Palate decorate cu kilograme de aur, maşini luxoase şi o vilă cu porţi de lemn maramureşene, trofee de vânătoare pe pereţi, simbolul monedei euro gravat pe ziduri şi turnuleţe strălucitoare. Cu o avere estimată la peste 7 milioane de euro, bulibaşa Ferdinand Stănescu se clasează pe locul trei în topul celor mai avuţi ţigani din România şi pe locul întâi în zona Moldovei.

MEHEDINŢI

Palatele de la Strehaia au sfidat întotdeauna bunul gust, dar mai ales criza. Dacă în primii ani după 1990, ţiganii concurau între ei în privinţa turnuleţelor de pe case, în ultimii cinci ani, la Strehaia au fost ridicate adevărate palate, construite după ultimele tendinţe în materie imobiliară (piscină, foişor, fântână arteziană, sală de fitness).

Sunt case care valorează milioane de euro şi pe care şi le-ar putea permite numai oameni de afaceri extrem de bogaţi. Luxul este completat de autoturisme scumpe care stau parcate în garajele acestor palate. O plimbare pe străzile din Strehaia aproape că-ţi taie răsuflarea şi îţi lasă impresia că te afli într-un oraş al milionarilor din Top 300. Pe nimeni nu mai miră faptul cum şi-au strâns căldărarii de Strehaia imensele averi.

TIMIŞ

Palatele romilor înstăriţi din Timişoara se împart în două categorii: vile somptuoase ridicate de la zero în cartierele oraşului sau clădiri vechi cumpărate în zona centrală şi modificate după bunul plac. Multe dintre ele nu sunt locuite de cei care le-au construit sau cumpărat.

Timişorenii care trec pe lângă impunătoarele palate de lângă Parcul Rozelor sau de lângă Gara Mică, văd rareori pe cineva în curte sau la geamurile vilelor. De obicei, casele sunt îngrijite de români angajaţi de ţiganii plecaţi în străinătate, aceştia revenind doar pentru perioade scurte în România. Proprietarii romi sunt văzuţi mai degrabă la ştiri, atunci când autorităţile pun la cale câte o razie, iar Timişoara nu a dus lipsă de aşa ceva. Inclusiv Interpolul a bătut la uşa palatelor romilor din capitala Banatului, acum doi ani, când investigatorii străini anchetau membrii ai clanului Cârpaci suspectaţi de ilegalităţi în Germania.

TELEORMAN

Comuna Buzescu a devenit celebră după ce mai mulţi romi înstăriţi şi-au ridicat adevărate „blocuri” de locuit chiar pe marginea Drumului European 70, cel care face legatura între Bucureşti - Alexandria şi Caracal.

La intrarea în comună se găseşte una dintre cele mai renumite case din ţară, cea a lui Dan Finuţu. „Casa” seamănă izbitor de mult cu Judecătoria din Caracal. Are totuşi câteva „mici modificări”. Dacă pe faţada clădirii originale scrie „Judecătorie”, fostul fin a lui Bercea Mondialu din Slatina a scris „Dan Finuţu - 2003”. Se spune că Dan Finuţu şi-a ridicat vila după ce instanţa din Caracal a fost singura care l-a condamnat, cu mai mulţi ani în urmă. Drept urmare, Dan Finuţu s-a lăudat în faţa judecătorilor că-şi va face la el acasă o copie exactă a judecătoriei, în care va locui.

GIURGIU

Zeci de case ale romilor, majoritatea opulente, au fost construite în ultimii ani de-o parte şi de cealaltă a şoselei Ghizdarului din municipiul Giurgiu. În ciuda luxului şi a costurilor, proprietarii "fentează" de ani buni impozitele şi taxele locale. În mod oficial, proprietarii vilelor colorate sunt în continuare plecaţi la muncă în Italia, Spania sau Germania.

De fiecare dată când autorităţile vin şi bat în poartă, sunt întâmpinaţi de bătrâni care spun că ei sunt cei care au grijă de vile şi de copii şi au grijă să anunţe că odraslele lor sunt în străinătate, să muncească, şi că nu pot plăti în locul lor. Alteori, la poartă nu iese nimeni. Deşi a trecut ceva mai mult de un deceniu de când au fost construite, majoritatea construcţiilor dau semne de îmbătrânire. Semn că nu mai sunt îngrijite sau că "treaba" prin Occident nu mai merge ca altădată.

HUNEDOARA

Zeci de palate au fost ridicate de romii bogaţi, la marginea municipiului Hunedoara. Vilele de sute de mii de euro au fost construite în timp record, încă înainte ca străzile să fie asfaltate şi ca reţeaua de canalizare a municipiului să fie extinsă şi în zonă.

Palatele de sute de mii de euro au fost construite în timp record, încă înainte ca străzile să fie asfaltate şi ca reţeaua de canalizare a municipiului să fie extinsă şi în zonă.

La realizarea materialului au participat jurnaliştii reţelei de corespondenţi „Adevărul“ (Ramona Găină, Florina Pop, Untaru Claudia, Claudia Petraru, Bianca Sara, Mădălin Sofronie, Dana Mihai, Elena Pascariu, Corina Macavei, Vali Silaghi, Bogdan Vladu, Claudiu Dumitrache, Daniel Guţă)

→

Imaginea 1/9: case cioaba11