De ce nu au maghiarii din Ardeal Moş Crăciun

Doar câteva ore ne mai despart de cea mai aşteptată seară din an. Cu toţii suntem nerăbdători să deschidem cadourile, să fim alături de cei dragi şi să ne bucurăm de magia Crăciunului. În toate colţurile lumii, în centrul Sărbătorilor de Iarnă se află familia şi credinţa într-un an mai bun.

În aşteptarea serii magice, copiii au avut grijă să-i scrie din timp scrisori lui Moş Crăciun, pentru ca acesta să afle ce cadouri îşi doreşte fiecare. Legenda spune că, în noaptea de Crăciun, Moşul ajunge în fiecare cămin pentru a lăsa mult aşteptatele daruri în jurul bradului.

Există însă, la noi în ţară, şi copii care în noaptea sfântă nu îl aşteaptă pe Moş Crăciun. Una dintre tradiţiile maghiarilor din Ardeal este venirea Îngeraşului, cel care, în noaptea de Crăciun, aşază cadourile în jurul brazilor împodobiţi. Legenda potrivit căreia Îngeraşul aduce şi împodobeşte brazii există şi la alte popoare, dar doar în Ardeal, la maghiari, cei mici îi scriu scrisori Îngeraşului. Aceste scrisori sunt aşezate cu grijă în geam cu câteva seri înainte de Ajunul Crăciunului, iar până dimineaţă ele sunt culese de Înger. Desigur, cu conlucrarea conspirativă a părinţilor.

În Ajun, seara, cei mici găsesc în casă bradul împodobit şi darurile mult dorite, iar pentru toate acestea există un singur „vinovat“: Îngeraşul. Se spune că acesta intră în case prin cea mai luminoasă fereastră, lasă bradul împodobit şi darurile şi, înainte de a-şi lua zborul către o nouă destinaţie, sună dintr-un clopoţel magic, pentru a da semnalul celor din casă că poate să înceapă sărbătoarea. Toţi se adună, apoi, în jurul bradului pentru a se bucura de Naşterea Domnului, pentru a desface cadourile şi pentru a cânta colinde.

Un obicei născut în comunism

Pe vremuri, în Ardeal, copiii maghiari mergeau din casă în casă pentru a vesti Naşterea Domnului. Cum cea mai cunoscută colindă era „Mennybol az angyal“ („Îngerul a coborât din ceruri“), colindatul în Ajunul Crăciunului s-a numit „angyaljaras“ (mersul cu Îngeraşul). Cei mici cântau colinda, sunau dintr-un clopoţel, după care primeau de la gazde mere şi nuci, uneori şi câţiva bănuţi. 

Obiceiul aşteptării Îngeraşului cu daruri datează, în Ardeal, din jurul anului 1960. În comunism, Moş Crăciun fusese înlocuit cu Moş Gerilă, dar pentru maghiarii din Ardeal cel care aducea vestea Naşterii Domnului, bradul şi darurile a fost Îngeraşul, „tolerat“ de autorităţi. 

Acest obicei ţine de cultura şi de tradiţiile maghiarilor, spune etnograful Barabás László pentru liget.ro. Pe vremuri, cadourile se făceau pe 6 decembrie, de Moş Nicolae. Însuşi părintele Bisericii Evanghelice-Luterane, Martin Luther, a fost iniţiatorul ideii ca seara în care se fac cadouri să fie mutată pe 24 decembrie, pentru ca cei mici să afle mai multe despre Naşterea Mântuitorului. Obiceiul s-a transmis şi la protestanţii germani şi a ajuns şi la maghiari.