Vot la 16 ani

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
„Votul la 16 ani ar însemna o remodelare a societăţii după nevoile tinerilor” FOTO Mediafax
„Votul la 16 ani ar însemna o remodelare a societăţii după nevoile tinerilor” FOTO Mediafax

Este un subiect greu de tratat în da sau nu, alb sau negru, asta pentru că sunt, categoric, argumente şi într-un sens şi în altul. Dar pentru mine balanţa este înclinată în favoarea ideii de vot la 16 ani

Voi încerca să explic, recurgând la argumente tehnice, pentru că oricat aş încerca să nu folosesc limbajul juridic, este imposibil atunci când abordez teme ca reducerea varstei de vot.

Şi ca să ajungem la vârsta, trebuie să amintesc faptul ca dreptul de vot este un drept fundamental, exclusiv politic, deoarece este folosit pentru a permite participarea la guvernare a poporului prin intermediul  reprezentanţilor aleşi. În al doilea rând, acest drept aparţine, în conformitate cu  prevederile constituţionale, în exclusivitate cetăţenilor români care îndeplinesc cerinţele legale, printre care majoratul politic, 18 ani împliniţi. De ce? Pentru că  majorul are formată capacitatea de a discerne şi de a aprecia însemnătatea şi semnificaţia actului săvârşit.

Dar hai să privim lucrurile în ansamblu: în materie penală, legiuitorul a stabilit că minorul ce a împlinit vârsta de 16 ani răspunde penal, adică posedă discernământ. În materia dreptului muncii, legiuitorul a stabilit că vârsta de la care o persoană dobândeşte capacitatea deplină de a încheia un contract individual de muncă este cea de 16 ani. Aşadar, şi în acest caz, societatea a înţeles să confere minorilor cu vârsta de 16 ani presupunerea de existenţă a capacităţii fizice şi psihice de selecţie.

În ambele cazuri, au fost atribuite minorilor ce au împlinit vârsta de 16 ani drepturi şi obligaţii extrem de importante, ce pot marca viitorul oricărei persoane, ca să nu mai vorbim de faptul că minorul de 16 ani poate să se căsătorească.

Scurt istoric

La 1831, când a început folosirea procedurilor electorale în Valahia, votau toţi cei care aveau 25 de ani împliniţi. În perioada interbelică, se vota de la 21 de ani la Cameră şi de la 40 la Senat. Carol al II-lea a mărit pragul de vârstă la 30 de ani, pentru ca în timpul comunismului să se voteze de la 20, apoi de la 18 ani. La acel moment s-a argumentat că o astfel de măsură se impune, deoarece sunt vizate în mod direct interesele generaţiei de tineri. Post-comunismul nu a adus nicio modificare în privinţa vârstei de votare, deşi accesul neîngrădit la informaţie şi democratizarea tinerei generaţii ar fi putut să dea de gândit în acest sens.

Revenind la decizia asupra scăderii vârstei de vot, este importantă în acest proces şi experienţa altor state, nu-i aşa? Şi ştim că stabilirea dreptului de vot şi de a fi ales la vârsta de 18 ani a făcut obiectul Recomandării nr. 1315/1997 adoptate de către Parlamentul European, conform căreia, în orice ţară şi pentru orice alegere, s-ar impune această regulă. De la acea dată, în foarte multe ţări europene, problema momentului de la care o persoană poate vota şi poate fi ales a evoluat. Ţări precum Austria, Germania sau Elveţia au ales să scadă vârsta de votare de la 18 la 16 ani. Marea Britanie, Cehia, Finlanda şi Norvegia iau în considerare această posibilitate. Elementele avute în vedere de către guvernele acestor ţări sunt extrem de actuale şi de pertinente, ele regăsindu-şi aplicabilitatea şi în sistemul de drept românesc. În cadrul dezbaterilor pe acest subiect au fost reliefate o serie de aspecte din perspectiva cărora se impune reducerea vârstei de la care un cetăţean poate vota şi poate fi ales.

Un prim aspect evidenţiat pe acest subiect a fost acela al gradului de implicare a tinerilor în mersul democraţiei, perceput, în mod special din perspectiva statistică. Astfel, există riscul ca, pe viitor, tinerii să fie marginalizaţi în cadrul procesului politic, ca urmare a dezechilibrării raportului tineri/bătrâni. În acest context, agenda politică riscă să fie dominată doar de interesele celor mai mulţi, celor mai în vârstă. Cea mai importantă modalitate prin care un individ poate influenţa evoluţia lucrurilor atât la nivel naţional, cât şi la nivel local este votul.

De aceea, pentru a putea promova în mod real interesele tinerilor, este necesar ca aceştia să-şi poată exprima opţiunile politice într-un cadru constituţional şi nu în medii, care de multe ori, rămân neauzite.

Un alt element în favoarea votului de la 16 ani este reprezentat de maturitatea tinerilor. Nu diferenţa de 2 ani este cea care ar trebui să conteze în stabilirea calităţii de votant. Aceasta trebuie gândită prin raportare la toate aspectele ce pot să ducă la concluzia că un tânăr de 16 ani are sau nu discernământul necesar îndeplinirii unui act constituţional fundamental al democraţiei.        

Efecte

Măsura de scadere a dreptului de vot la 16 ani ar produce efecte ce pot fi benefice, determinând în primul rând o remodelare a societăţii după nevoile tinerilor care, din acel moment, conştienţi fiind că opţiunea lor influenţează viitorul ţării, ar putea deveni şi mai responsabili.

O altă consecinţă pozitivă ar putea fi reprezentată de inducerea unei doze considerabile de entuziasm, într-un sistem electoral ce pare falimentar, dacă ne raportăm la interesul manifestat de cetăţeni faţă de acesta.

În concluzie, consider că se impune modificarea pe acest aspect al Constituţiei. Aceasta este singura soluţie ce poate fi adoptată deoarece, la acest moment, limita de 18 ani este prevăzută expres. Modificarea se impune în contextul mai larg al reformei constituţionale.


Poate că tema s-ar mai limpezi dacă s-ar face, aşa cum au facut austriecii, un studiu sociologic amplu, din care să reiasă cât de interesat este tânărul de 16 ani de procesul politic şi social, cât înţelege sau cât este influenţat de terţi. Ştiu că cei care nu sunt de acord cu ideea vor merge pe rezultatele înregistrate la examenul de bacalaureat din ultimii ani sau pe ideea că în perioada minorităţii tânărul poate fi influenţat uşor, ba chiar poate să îşi însuşească unele opinii fără să realizeze că face asta, să le preia ca şi cum ar fi ale lui…şi multe altele.

Este o realitate tristă, totusi, că în acest moment majoritatea electoratului activ este reprezentată de pensionari care percep votul ca pe o obligaţie.

Preluat şi pe  http://www.alinagorghiu.ro

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite