Nu intră în atribuţiile CCR să stabilească dacă protocoalele sunt legale sau nu

Dacă CCR va decide azi că protocoalele sunt ilegale, îşi încalcă, iarăşi, atribuţiile. Protocoalele nu sunt nici măcar acte normative secundare. Sunt metodologii de lucru cu caracter intern între două sau mai multe instituţii ale statului. Ele există în toate ţările democrate. Pot fi şi ilegale, dar decizia aparţine instanţei de Contencios Administrativ, nu CCR.

CCR judecă un conflict juridic de natură constituţională

Acesta este, într-adevăr, un atribut al CCR, dar consecutiv faptului că unul sau mai multe protocoale au fost declarate ca fiind ilegale. Decizie pe care o poate lua doar instanţa de Contencios Administrativ. Pe de altă parte, CCR doar constată şi explică în ce constă conflictul juridic de natură constituţională. Rezolvarea conflictului revine părţilor aflate în conflict. Nu are CCR în atribuţii să dea indicaţii concrete părţilor, de rezolvare a conflictului, cum a dat şi cu alte ocazii, fapt de natură să descalifice judecătorii constituţionali.

Conform lui Augustin Lazăr: „Protocoalele nu sunt acte normative. Cine spune aşa ceva, după părerea mea, exagerează. Ele sunt nişte metodologii de lucru de bune practici, cu caracter intern, pentru instituţiile care le folosesc în aplicarea legii. În niciun caz nu este vorba de acte normative, pentru că vom vedea că nerespectarea acelor reguli de bune practici nu este sancţionată cu nimic. Pur şi simplu, două instituţii se obligă în baza legii, îşi stabilesc nişte reguli cum să procedeze în aşa fel încât să poată aplica legea“. Dacă se respectă sau nu legea stabileşte instanţă de Contencios Administrativ, nu CCR. Cum se explică faptul că nimeni nu a reclamat ilegalităţi în protocoale la instanţa de Contencios Administrativ?

Florin Iordache, cel care a sesizat CCR în numele Parlamentului are o părere contrară: „Prin semnarea acestor protocoale, şi de aceea cred eu că e un fapt foarte grav, procurorul general a venit să adauge la Codul de procedură penală şi a dat puteri sporite SRI, transformându-l în organ de urmărire penală. Cei de la SRI au făcut expertizele, traducerile... nu sunt specialişti cei de la SRI, nici experţi, nici traducători autorizaţi. Toate aceste sunt nişte fapte foarte grave“.

Nu grave sau negrave reprezintă problema. Ci dacă sunt legale sau nelegale, decizie care nu intră în atribuţiile CCR.

Consecinţele deciziei de azi a CCR

Decizia de azi a CCR la sesizarea conflictului juridic de natură constituţională între Parlament şi Parchetul General ar trebui să fie, în opinia mea, inadmisibilitatea, şi am explicat de ce.

Dacă CCR ar declara protocoalele ca ilegale, ar deschide calea de modificare a legislaţiei penale prin OUG-uri. Inclusiv celebra OUG de amnistie şi graţiere. Deşi atât premierul Dăncilă, cât şi Dragnea declară că nu au în vedere aşa ceva, decizia de azi a CCR, dacă le va fi favorabilă, le-ar schimba această optică. Deja primarul sectorului 1, Dan Tudorache, a anunţat că la viitorul CEx de duminica viitoare va fi tranşată această problemă, a amnistiei şi graţierii. Consecinţele unui astfel de act normativ ar fi dramatice, atât în plan intern, cât şi extern.

În plan intern. Reacţia populaţiei va fi cel puţin la nivelul celei de la OUG 13, care îşi propunea acelaşi lucru, să-i scape pe penalii din politică de sancţiunea legii. Aşa ceva nu este admisibil. Războiul dintre instituţiile statului se va acutiza până la cote nebănuite. Este clar că preşedintele Iohannis va respinge public şi vehement orice astfel de încercare, va rupe orice canal de colaborare si comunicare cu guvernul. Corpul magistraţilor ar putea intra în grevă. Opoziţia parlamentară va bloca orice activitate parlamentară, mai ales acum, când de majoritatea parlamentară a Coaliţiei s-a cam ales praful, cel puţin la Camera Deputaţilor. Este posibil ca şi alţi parlamentari ai puterii să înţeleagă spre ce prăpastie se îndreaptă România, şi să plece de pe corabia care se scufundă.

În plan extern. După condamnarea fermă a României, în Raportul MCV, în Recomandările Comisiei de la Veneţia şi în Rezoluţia Parlamentului European, liderilor de la UE nu le mai rămâne decât să constate că România nu dă doi bani pe principiile statului de drept pe care şi le-a asumat prin semnarea Tratatului de la Copenhaga. Anticipez o reacţie negativă puternică a acestor lideri, la schimbarea legislaţiei penale prin OUG-uri, în contextul în care România preia preşedinţia rotativă a Consiliului UE la 1 ianuarie 2019. Cu ce respect vor fi priviţi miniştrii noştri în aceste condiţii, nu e greu de prevăzut. Pur şi simplu preşedinţia României nu va mai conta. Totul se va derula sub conducerea altor instituţii ale UE.

În concluzie

Este posibil ca schimbarea legsilatiei penale prin OUG-uri să reprezinte detonatorul care ar transforma România în haos, în câmp de luptă între instituţii, între populaţie şi Coaliţia aflată la guvernare. Şi toate astea pentru ca Dragnea să nu plece ca „prostul“ din politică, la închisoare.