Demitizările lui 11 decembrie

11 decembrie a fost Ziua Z din mai multe puncte de vedere: votul covârşitor pentru o majoritate de stânga, despărţirea de tehnocraţie şi demitizarea unor mituri legate de PSD şi de votanţii acestuia.

1. „Tinerii nu votează PSD”: „Este pentru prima dată în istorie când tinerii au votat mai mult PSD decât PNL”, a anunţat Marius Pieleanu.

Potrivit datelor colectate de sociologii de la  IRES, Curs şi Avangarde, este pentru prima dată după Revoluţie, când, în cifre absolute, foarte mulţi tineri au votat PSD.

Astfel, pentru Camera Deputaţilor, 30,1% dintre tinerii, cu vârste cuprinse între 18-30 ani, care au mers la vot, au ales PSD, 30,6% dintre ei au optat pentru PNL şi 14,7% au votat USR (un partid fără afiliere doctrinară la momentul alegerilor), conform Avangarde.

Această schimbare de optică în rândul tinerilor s-a datorat, în special, strategiei PSD de a promova numeroşi tineri atât la alegerile locale, cât şi la parlamentare: mii de tineri consilieri locali, judeţeni, primari şi parlamentari.

Apoi, paradoxal, slaba notorietate a unor candidaţi tineri ai PSD la alegerile parlamentare a fost un punct forte în comunicarea electorală care a fost axată pe noua generaţie de oameni tineri, cu sau fără experienţă politică, dar fără probleme în justiţie, specialişti în domeniile profesionale în care activează.

2. „În Transilvania se votează dreapta”: PSD a reuşit să obţină prima victorie în Transilvania la alegerile parlamentare.

Surpriza acestor alegeri vine şi din Transilvania, unde PSD a obţinut cele mai multe voturi, atât la Camera Deputaţilor, cât şi la Senat. PSD a câştigat în bastioanele dreptei, Timiş, Arad, Bihor, iar la Cluj s-a obţinut cel mai bun scor electoral la parlamentare, la 1,7% distanţă de PNL.

Strategia PNL de a pune cap în cap Aradul cu Vasluiul sau Clujul cu Teleormanul, nu a dat roade. O povaţă simplă, dar atât de reală din veşnicia satului românesc, spune că eşti puternic atunci când uneşti, nu când desparţi, iar pentru a conduce o naţiune puternică trebuie să fii tu însuţi hotărât, să crezi şi să susţii o viziune comună, naţională, nu să sădeşti germeni ai urii între conaţionali.

3. „Intelectualitatea este de dreapta” - La alegerile din 11 decembrie, stânga a obţinut cele mai multe voturi şi de la electoratul cu studii superioare.

Conform unui studiu IRES, realizat la comanda Digi24, pe un eşantion 18.284 de alegători, în 300 de secţii de votare, PSD a fost votat în măsură mai mare decât PNL şi USR de alegătorii cu studii superioare: PSD - 26,8%, PNL - 24,4%, ALDE - 8%, USR - 22,3%, PMP - 5,2%, UDMR - 4,1%.

Un alt argument al celor cu studii superioare pentru a pune ştampila pe listele PSD, a fost programul economic  prezentat de social-democraţi, starea economiei bucurându-se de un interes ridicat în proporţie mai mare în rândul votanţilor cu studii superioare.

Atenţia acordată de stânga şi mediului antreprenorial a adus un plus de voturi din zona de centru a scenei politice, categoria de votanţi care manifestă cel mai ridicat interes faţă de acest subiect fiind cea a persoanelor cu studii superioare.

4. „Electoratul de dreapta este cel urban” - La scrutinul de duminică, 50% dintre votanţii de la oraş au optat pentu listele social-democraţilor.

Votul urban majoritar în favoarea PSD este explicabil şi prin oferta electorală a stângii, pliată pe expectanţele românilor.

Programul #îndrăzneşteSăCrezi a fost promovat intens de social-democraţi, pe când liberalii şi candidaţii USR au marşat pe numele premierului Dacian Cioloş şi pe anticorupţie.

Din perspectiva problemelor românilor, comunicarea electorală axată pe măsuri macro, care generează o schimbare de sistem (politici în domeniul sistemului sanitar, educaţional, politici privind predictibilitatea în domeniul fiscal), a fost mai atractivă, în condiţiile în care a fost prezentat şi impactul pe care acestea îl vor avea asupra bugetului.

5. „Dreapta, ultimul bastion al occidentalismului în Europa de Est” – Imediat după alegeri, Liviu Dragnea a precizat, pentru partenerii externi, că România îşi va respecta toate angajamentele internaţionale, strategice şi economice, şi toate parteneriatele, cu precizarea că va adăuga o componentă economică la acestea. La câteva ore după alegeri, Ambasada Statelor Unite ale Americii a salutat alegerile din 11 decembrie pentru un nou Parlament al României.

Hărţile electorale ale PNL, care plasau România albastră într-o mare roşie, o demagogie prea uşoară pentru electoratul anului 2016, au marşat pe un vechi mit electoral românesc: comunismul şi legăturile cu Rusia. Acest mit a fost demolat la câteva ore după câştigarea alegerilor când Ambasada Statelor Unite ale Americii a salutat alegerile din 11 decembrie: „Ne angajăm să lucrăm cu viitorul guvern, pentru a aprofunda parteneriatul strategic dintre Statele Unite ale Americii şi România şi pentru a promova securitatea, statul de drept şi prosperitatea pentru cetăţenii noştri”.

Şi, ca o ironie a sorţii, diaspora din Coreea de Nord, Vietnam, China şi Rusia a votat USR, iar cea din Israel, PSD.