CEDO a respins apelul familiei medicului Telbis asupra confiscării bunurilor: „Lupta împotriva corupţiei este un scop legitim al autorităţilor”

Sebastian Telbis/ Foto expressdebanat.ro

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a respins marţi apelul familiei doctorului Sebastian Telbis, condamnat în anul 2015 pentru luare de mită, susţinând că aceştia au avut parte de un proces corect în România şi că lupta împotriva corupţiei reprezintă un scop legitim al autorităţilor.

Curtea Europenă a Drepturilor Omului a dat cîştig de cauză statului român împotriva familiei medicului Sebastian Telbis care a sesizat instanţa europeană după ce autorităţile române le-au confiscat bunurile dobândite ca urmare a spăgilor încasate de medic.

Faptele

Sebastian Telbiş, fost medic-şef al Serviciului de Evaluări Medicale din cadrul Casei de Pensii Caraş-Severin a fost condamnat, în anul 2015, la trei ani cu executare pentru 291 de infracţiuni de luare de mită.

Din datele strânse de anchetatori reiese că doctorul Sebastian Telbiş, medic-şef al Serviciului de Evaluări Medicale din cadrul Casei de Pensii Caraş-Severin, primea „în zilele bune” şi 1000 de euro şpagă  pe zi. El a fost condamnat pe 24 martie 2015 de magistraţii Curţii de Apel Timişoara la trei ani de închisoare cu executare.

Doctorul a ajuns „celebru" după ce procurorii au descoperit la percheziţiile efectuate la domiciliul său 108.465 de euro în numerar, 480 de lire sterline, 4.120 de dolari, 51.400 de lei şi două carnete CEC cu un sold de 178.220 de euro, emise de o bancă din Austria.

Magistraţii au decis confiscarea sumelor şi bunurilor provenite din şpagă, dar şi mai multe maşini şi un apartament care erau pe numele fiicei medicului, Laura Andreea Telbiş. Procurorii au explicat că acestea au fost cumpărate din banii primiţi ca mită.

Atunci când Sebastian Telbis  a fost condamnat la trei ani cu executare, judecătorii de la Tribunalul Arad au decis confiscarea extinsă a mai multor bunuri, inclusiv a celor cumpărate pe numele Laurei Andreea. 

„În speţă sunt îndeplinite condiţiile legale pentru luarea acestei măsuri de siguranţă, valoarea bunurilor dobândite de către inculpat, împreună cu membrii de familie, soţia şi fiica Telbis Andreea Laura, studentă care nu realizează venituri, depăşind în mod vădit veniturile dobândite în mod licit, în ultimii 5 ani, înainte de comiterea infracţiunii, de către inculpat şi soţia sa, magistrat judecător, veniturile salariale anuale ale acestora, cumulate, fiind de circa 35.000 de euro, mult sub valoarea bunurilor şi a sumelor de bani dobândite în ultimii 5 ani: 108.115 euro, apartament, autoturisme etc.”, motivau magistraţii.

Soţia, fiica şi nepoata doctorului Telbis au făcut apel în noiembrie 2015 la instanţa europeană, motivând că le-a fost încălcat dreptul la un proces corect, susţinând că nu au putut să-şi apere drepturile în timpul procesului penal împotriva lui Sebastian Telbis, şi că confiscarea bunurilor înainte de existenţa unei condamnări în acest caz le-ar încălca Articolul 1 al Convenţiei cu priveşte garantarea dreptului la proprietate.

Ce a statuat Curtea Europeană a Drepturilor Omului

Curtea a notat că aplicanţii şi-au argumentat apelul cu privire la încălcarea dreptului la un proces corect

pe faptul că nu au fost citaţi în cadrul procesului penal în care a fost inculpat medicul Sebastian Telbis.

Curtea a observat însă că, potrivit legislaţiei din România, curtea nu putea fi obligată să le confere statutul de părţi în acest proces, şi că au avut dreptul de a interveni în orice etapă a cercetării judecătoreşti. În plus aceştia şi-au exercitat acest drept în faza de apel a procesului. În plus, CEDO notează că instanţa de apel, după o analiză amăunţită, a stabilit că bunurile achiziţionate de către emdicul Sebastian Telbis şi soţia acestuia nu putea proveni doar din salariile acestora, iar fiica lor nu avea niciun fel de venit.

„Per total, autorităţile române le-au oferit aplicanţilor oportunităţi suficiente pentru a-şi proteja interesele neexistând astfel o încălcare a dreptului la un proces corect, stabilit de Articolul 6 al Convenţiei”, se arată în hotărârea curţii europene.

În ceea ce priveşte încălcarea dreptului de proprietate prin confiscarea extinsă a bunurilor celor trei, CEDO le-a respins apelul, afirmând că acestă „confiscare a fost parte din lupta împoriva corupţiei, un scop legitim al autorităţilor naţionale. Există de asemenea un cadru legislativ european comun ce încurajează confiscarea bunurilor şi proprietăţilor în cazul comiterii unor infracţiuni de asemenea gravitate, chiar şi în absenţa unei condamnări”.

În plus, Curtea a subliniat că „a fost întemeiat demersul autorităţilor de a pune în sarcina celor trei aplicanţi, membri familiei Telbis, obligaţia de a dovedi că bunurile confiscate au fost dobândite în mod legal”.

„Într-adevăr, autorităţile au confiscat doar o parte a acestor bunuri şi proprietăţi, demonstrând astfel că au urmat cu precauţie legislaţia naţională şi recomandările Curţii Constituţionale în aceste cazuri”, a mai statuat Curtea. „Autorităţile nu au acţionat disproporţionat în raport cu scopul legitim de a lupta împotriva corupţiei, o arie de interes unde autorităţilor li se conferă o arie mai largă de discreţie”, a încheiat motivarea Curtea.