Reşedinţa Pherekyde - Gigurtu: de la creaţia arh. Smărăndescu la contribuţia arh. Marcu

Panou decorativ semnat de arh. Duiliu Marcu, realizat în atelierul Gaetan Jeannin

Arhitectul Paul Smărăndescu (1881-1945), de la a cărui naştere vom sărbători în curând 140 de ani, a proiectat mai multe reşedinţe pentru familia Pherekyde. Surpriza cercetării de teren a reşedinţei din str. N. Iorga a condus şi la descoperirea unei contribuţii a arh. Duiliu Marcu din perioada interbelică.

Între 1912-1913 se ridica în strada Romană nr. 24 (azi str. N. Iorga nr. 34-36) una dintre cele mai elegante reşedinţe în stil eclectic beaux-arts din portofoliul arhitectului Paul Smărăndescu (1881-1945). Procesul creator nu a fost uşor, după cum o atestă schiţele regăsite în arhiva privată a colecţionarului şi inginerului Dorin Mihalache. Smărăndescu a propus mai multe stiluri pentru faţade, cel francez câştigând în defavoarea neoromânescului. Antrepriza care a realizat construcţia i-a aparţinut inginerului Mihai Hartel şi lucrarea a costat 250000 lei. Casa ocupa o suprafaţă de 360 m.p., având un alt corp dependinţă şi un garaj. 

   Colecţia ing. Dorin Mihalache

Proprietarul iniţial se numea Mihai Pherekyde (1877-1952) şi era fiul lui Scarlat (1841-1914), Preşedintele Curţii de Casaţie şi al Elenei Marghiloman (1851-1919), doamnă de onoare a Reginei Elisabeta şi binecunoscută filantroapă. A mai avut un frate, Jean şi două surori, Irina şi Ana. Prin mama sa, Mihai Phereyde era nepotul omului politic conservator Alexandru Marghiloman; a fost căsătorit cu Ecaterina Iuraşcu (d. 1954) cu care a avut un fiu, Sandu. Sandu a fost finul şi unul dintre moştenitorii lui Alexandru Marghiloman. 

În 1914 Smărăndescu va primi comanda unui monument funerar pentru familia Pherekyde, neexecutată însă. Din nou, schiţele pregătitoare se păstrează în arhiva privată, oferindu-ne şansa înţelegerii viziunii arhitectului. 

Mihail Pherekyde se va muta în 1923-1924 într-o altă casă pe strada Puţu de piatră nr. 6 (azi str. Gina Patrichi nr. 6A) proiectată tot de arhitectul Smărăndescu (1922). Schimbarea este însă evidentă: în primul rând, lotul a fost divizat şi noua casă Pherekyde se află mult retrasă de la stradă, în faţa ei construindu-se ulterior o altă reşedinţă (1927 sau 1940 potrivit diferitelor surse, fostă Legaţie a Spaniei), după planurile arhitectului Nicolae Nenciulescu (1879-1973). Acesta era prietenul şi naşul de cununie al lui Paul Smărăndescu. Noua casă Pherekyde este mai mică ca precedenta, de doar 216 m.p., dar proprietarul rămâne consecvent stilului francez, de data aceasta mai puţin decorat. 

Atunci când publică albumul cu lucrările sale (1942), Smărăndescu, aminteşte că proprietatea din str. Romană aparţinea inginerului Ion Gigurtu (1886-1959). Acesta a condus Societatea Minieră “Mica” (1920-1948) şi a deţinut şi importante funcţii politice, ajungând chiar să conducă Consiliul de Miniştri în 1940. 

În lipsa accesului la contracte de vânzare-cumpărare, nu cunoaştem momentul în care Gigurtu a devenit proprietar în strada Romană, însă putem constata următoarele: în Almanach du High-Life 1923 M. Pherekyde apare încă cu locuinţa în str. Romană pe când în Almanach du High-Life 1924 la adresa locuia deja familia Gigurtu. Putem deci presupune că Gigurtu ar fi putut să cumpere direct de la Pherekyde, dacă acesta s-a mutat în 1923-1924. 

Se păstrează o intervenţie din perioada interbelică, cel mai probabil la comanda sa. Urcând scara monumentală privirile ne sunt atrase de un panou decorativ de mari dimensiuni, care se constituie ca un perete vitrat. Poartă semnătura arhitectului Duiliu Marcu şi a fost realizat în atelierul Gaetan Jeannin din Boulogne-Billancourt, renumit pentru lucrările Art Deco. Comparând cu o fotografie de epocă a exploatării aurului din Brad (Arhiva “Replica Hunedoara”), putem să presupunem că panoul reprezintă o panoramă atât de dragă proprietarului casei încât a cerut să îi decoreze spaţiile private. 

Se cunosc şi alte proprietăţi ale lui Ion Gigurtu: între 1932-1934 se ridica pe Calea Victoriei nr. 61-63 imobilul de locuinţe pentru funcţionarii Societăţii “Mica”, avându-l ca autor tot pe Duiliu Marcu (Blocul Nestor a căzut la cutremurul din 1977); între 1934-1935 arhitectul Marcu a proiectat o vilă de vacanţă a lui Ion Gigurtu din Predeal. 

În str. Romană/Nicolae Iorga a fost Ambasada Canadei iar în prezent proprietatea adăposteşte diferite birouri şi spaţii de conferinţe ale Universităţii “Spiru Haret”.  

Adresez mulţumiri conducerii Universitatii Spiru Haret pentru permisiunea de vizitare în martie 2021 şi fotografiere.

Activitate în cadrul proiectului cultural al Asociaţiei Istoria Artei, susţinut de Ordinul Arhitecţilor din România din Timbrul de Arhitectură