Numărul moldovenilor traficaţi, în creştere
0
Persoanele care acceptă să lucreze în calitate de chelner, dansatori sau practică conştient prostituţia devin mai des victime ale traficului de fiinţe umane. Acestea pot fi traficate atât în Republica Moldova, cât şi peste hotare. Organizaţia Internaţională pentru Migraţie atrage atenţia că sărăcia, şomajul, salariile mici şi violenţa în familie sunt motivele pentru care oamenii ajung în astfel de situaţii.
Potrivit Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM), numărul total al victimelor traficului de fiinţe umane nu este cunoscut, deoarece multe cazuri nu sunt raportate către organele de drept.
Câte persoane au fost traficate în perioada 2000-2013
Fenomenul traficului de fiinţe umane este extins în Republica Moldova. Numărul total al celor asistaţi în calitate de victime ale traficului de fiinţe umane de către OIM, din anul 2000 până în anul 2013, este de 3.194 de persoane. Suplimentar la acest număr au mai fost asistaţi peste 1.300 de copii ai victimelor, peste 550 de migranţi în dificultate, circa 1.300 de victime ale violenţei în familie şi 233 de minori neînsoţiţi. Tot în perioada anilor 2000-2013, OIM a asistat şi 10.700 de persoane implicate în aproximativ 3.500 de cazuri cu risc de a fi traficaţi.
Cum sunt traficaţi moldovenii
Majoritatea oamenilor sunt atraşi în reţelele traficanţilor cu promisiuni de angajare. Deseori, persoanele care propun un loc de muncă nu sunt cunoscute de victime. Potrivit datelor oferite de OIM, în anul 2013 circa 40% din victime au suferit de violenţă în familie înainte de a fi recrutate. Tinerii atraşi de oportunităţile de muncă din străinătate sunt foarte vulnerabili şi devin uşor victime ale traficului de fiinţe umane.
Pe lângă promisiunile false de angajare, o altă metodă de recrutare o constituie propunerile false de căsătorie. Odată ce victimele au fost recrutate, ele sunt transportate, de obicei, în alte ţări. Astfel, acestea îşi dau seama că au fost înşelate numai după ce ajung acolo. Adesea li se ridică paşapoartele şi obiectele personale şi sunt monitorizaţi permanent. Pentru a nu evada, victimele sunt ţinute prizoniere prin violenţă, datorii şi ameninţări asupra familiei.
Care sunt principalele ţări de destinaţie ale traficanţilor
Moldovenii au fost şi continuă să fie traficaţi în peste 45 de ţări. Acestea includ state din Europa de Vest, Europa de Sud-Est, Orientul Mijlociu, SUA şi cele din CSI (Ucraina şi Rusia). În anul 2013, principalele ţări de destinaţie au fost Rusia (36%), Ucraina (13%), Emiratele Arabe Unite şi Turcia (câte 7,5%).
Tot mai puţine victime sunt identificate în străinătate. Exploatarea sexuală a minorilor, în special a băieţilor, este o nouă tendinţă în cadrul fenomenului traficului intern. În general, victimele sunt conştiente de servicile care urmează să le presteze şi provin din medii extrem de sărace, atrage atenţia OIM.
Cine este traficat în Republica Moldova şi cu ce scop
Recrutorii de fiinţe umane folosesc drept momeală frecventă ofertele de lucru. Majoritatea victimelor traficului de fiinţe umane din Republica Moldova sunt femei şi fete traficate în scop de exploatare sexuală sau prin muncă.
Multe fete şi femei cred că vor lucra în calitate de asistenţi în magazin sau menajeră. De fapt, ele sunt forţate să practice prostituţia. Şi bărbaţii devin victime ale traficanţilor de fiinţe umane, fiind forţaţi să cerşească sau să muncească în domeniul agriculturii şi contrucţiilor.
Organizaţia Internaţională pentru Migraţie din Republica Moldova a înregistrat de-a lungul ultimilor ani o creştere a numărului bărbaţilor supuşi traficului în scopul exploatării prin muncă. Dacă în anul 2010 bărbaţii traficaţi constituiau 21% din numărul total de victime ale traficului de fiinţe umane, în anul 2012, ei constituie 29% din victime.
Copiii sunt de obicei traficaţi pentru exploatare sexuală, furt şi cerşetorie forţată.
Victimele traficului nu sunt întotdeauna transportate în străinătate
Nu toate cazurile traficului de fiinţe umane implică trecerea frontierei. În ultimul timp cresc cazurile identificate de trafic intern. Astfel, traficanţii aduc persoane din mediul rural în oraşe şi le forţează să cerşească sau să se prostituieze. Ulterior, persoanele care au fost traficate în propria ţară pot fi traficate în străinătate. Din anul 2000 până în anul 2013 au fost înregistrate 171 de cazuri de trafic intern în Republica Moldova.
În anul 2005, Parlamentul de la Chişinău a adoptat Legea privind prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane, care sporeşte răspunderea pentru crimele privind traficul de fiinţe umane.
Traficul de copii este în creştere
„Dacă analizăm după numărul de dosare pornite pe ţară, fenomenul traficului fiinţelor umane este constant. Dacă vorbim de traficul de copii, menţionăm că acesta este un pic în creştere. Majoritatea cazurile de exploatare a copiilor au loc în interiorul ţării. Organele de drept consideră că exploatarea, nu doar a copiilor, ci şi a altor persoane în videochaturi este o infracţiune.
Persoanele din păturile social-vulnerabile rămân a fi traficate cel mai des. Avem mai puţine cazuri de exploatare a peroanelor străine în Republica Moldova. În special, persoanele provenite din Siria sunt exploatate prin muncă în Republica Moldova.
În anul 2014, au fost depistate 151 de cazuri de trafic de fiinţe umane, dintre care 42 au fost expediate în judecată. În primele şase luni ale anului, au fost pornite 82 de cauze penale, 27 de cauze fiind expediate în judecată. Tot în această perioadă avem şi 19 cauze penale privind traficul de copii, dintre care 11 au fost expediate în instanţele de judecată”.
Eduard Bulat, procuror, şef al Secţiei combatere trafic de fiinţe umane a Procuraturii Generale
Se încarcă comentariile...
