Chişinăul a ratat confirmarea poveştii de succes a Uniunii Europene
0
România poate oferi un sprijin mult mai mare Republicii Moldova şi trebuie să se implice mult mai mult în realităţile de la Chişinău, însă actualul Guvern de la Bucureşti a rămas la aceeaşi logică făţarnică.
Parlamentarul român Eugen Tomac ne-a vorbit, în cadrul unui interviu, despre relaţiile dintre Bucureşti şi Chişinău, procesul de redobândire a cetăţeniri române şi scenariile care pot avea loc în Transnistria şi Ucraina.
Piedicile reformelor
În ultima perioadă auzim tot mai des mesaje care vin din direcţia UE şi SUA, potrivit cărora Republica Moldova este un stat captiv, iar lupta cu corupţia stagnează. Cum vedeţi dumneavoastră implementarea reformelor la Chişinău?
Pot să fac o comparaţie foarte succintă. Ceea ce se întâmpla cu România acum 15 de ani reprezintă acelaşi tablou pe care îl vedem acum în Republica Moldova. Lucrurile sunt însă cu mult mai complicate la Chişinău din cauza că există şi conflictul transnistrean, o problemă care trenează de o perioadă de peste 22 de ani şi în mod clar şi-a pus amprenta asupra pe tot ceea ce înseamnă evoluţia societăţii.
Dacă vorbim despre reforma apărării la Chişinău, Republica Moldova este un stat neutru declarat prin Constituţie, însă nu poate fi numită neutră, deoarece armat rusă se află ilegal de atâţia ani pe teritoriul Republicii Moldova. Efectele deciziei de a declara Republica Moldova stat neutru nu au avut nici un ecou.
Fraudele bancare au distrus povestea de succes
Republica Moldova a ratat confirmarea poveştii de succes în contextul integrării în UE prin fraudele bancare care au avut loc. Nimeni nu este întrebat care sunt paşii pe care autorităţile trebuie să le întreprindă pentru a afla adevărul. Într-un stat democratic, ancorat în sfera principiilor care stau la baza UE în mod clar aceste întrebări sunt esenţiale pentru a fi soluţionate problemele respective şi pentru a confirma ataşamentul faţă de comunitatea la care declarativ polticienii vor să adere. Nu este suficient doar să modifici legislaţia şi să o aşezi pe un sistem sovietic. În aces mod ea nu va funcţiona niciodată pentru societate. Este necesară o reformă substanţială în toate ramurile, începând de la administraţie până la economie, cultură, educaţie etc.
Chişinăul trebuie să confirme angajamentele pe care şi le-a asumat, fiindcă, în caz contrar, distanţa dintre Chişinău şi Bucureşti va deveni din ce în ce mai mare şi nu va avea de suferit decât Republica Moldova. UE are priorităţi şi probleme interne care îi solicită mult mai mult interesul şi implicarea decât interesul faţă de un stat care riscă să rateze o oportunitate uriaşă care s-a ivit. Să nu uităm că Republica Moldova este singurul stat din parteneriatul estic, care a beneficiat de regim liber al circulaţiei. Este o reuşită, care, fără modestie, se datorează şi României. Nu este un secret că fostul preşedinte Traian Băsescu în toate consiliile UE a insistat ca pe agenda UE să figureze şi Republica Moldova. Sper că acest lucru să se întâmple şi în continuare.
România poate oferi mai mult
Cifrele oficiale arată că banii pentru proictele de modernizare şi dezvoltare care se implementează în Republica Moldova vin în mare parte din România, UE şi SUA. Cum a evoluat acest sprijin al României pentru Republica Moldova în ultimii ani?
România poate oferi mult mai mult. În ultimii ani am asistat doar la o învăluire de vorbe şi foarte puţine fapte concrete. Doar acum câteva zile, premierul Victor Ponta a anunţat că se semnează un acord de prelungire a finanţării nerembursabile de 100 milioane de euro. Când s-a semnat în 2010 acordul de susţinere nerambursabilă, era planificat pentru patru ani. Astăzi practic finanţarea nerambursabilă trebuia să se încheie.
În clipa de faţă, economia României ne permite să alocăm anual un buget de 100 de milioane de euro pentru a susţine dezvoltarea Republicii Moldova. Eu chiar am cerut să se creeze un fond de 10 de milioane de euro – fondul „Basarabia”, care să susţină tot ce înseamnă programe în domeniul educaţiei, al culturii sau sănătăţii. România poate oferi asistenţă Republicii Moldova în ceea ce ţine şi de dezvoltarea unor platforme IT în limba română, care este una dominată de limba rusă. Limba rusă domină şi piaţa media din Republica Moldova. Sunt realităţi în care cred că România trebuie să fie mult mai prezentă. Eu regret că Guvernul actual, care părea că înţelege la început ce se întâmplă în Republica Moldova a rămas la aceeaşi logică făţarnică.
Blocajul cetăţeniei române
Procesul de obţinere a cetăţeniei române a suferit modificări. Care sunt cauzele deciziei autorităţilor de la Bucureşti de a procesa zilnic doar 50 de dosare?
N-am primit un răspuns oficial la solicitarea adresată ministrului Justiţiei, pentru că mi se pare o decizie de-a dreptul neglijentă. Statul român trebuie să găsească o soluţie pentru ca să poată procesa într-un ritm rapid şi gratuit toate dosarele de redobândire a cetăţeniei române. Am creat Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie pentru a mări numărul de dosare procesate. Mi-aş dori ca Autoritatea să poate procesa dosarele într-un termen de până la cinci luni aşa cum prevede legea. Faptul că acum se încearcă o limitare este un lucru extrem de grav. Taxele foarte mari şi temenele foarte lungi sunt o piedică mare în acest proces. Nu există nicio justificare pentru a menţine taxe aşa de mari.
Care sunt scenariile pe care le admiteţi în legătură cu regimul de peste Nistru, în contextul dificultăţilor economice din regiune şi a alegerilor care se vor desfăşura în curând?
Din nefericire pentru cetăţenii Republicii Moldova aflaţi în regiunea separatistă viitorul nu arată atât de bine din cauza că ambiţiile imperiale ale Rusiei, care sunt din ce în ce mai vizibile. Vedem cu câtă lejeritate au anexat o parte din teritoriul Ucrainei. De mai bine de 24 de ani, în stânga Nistrului s-a născut deja o generaţie care nu se mai simte parte a Republicii Moldova cum de altfel şi cetăţenii Republicii Moldova nu pot să-i asimileze pe cetăţenii de dincolo de Nistru ca parte a societăţii din Republica Moldova. Există deja o distanţă foarte mare. Nu este exclus ca Rusia să continue să îşi pună în aplicare planul său imperial de anexa noi teritorii. Regret însă că la Chişinău se cedează cu prea multă lejeritate în ccea ce ţine de acest conflict.
Chişinăul şi teama de Rusia
Dacă Chişinăul ar fi fost mult mai ferm şi ar fi lichidat în termeni politici toate tentaculele pe care le are Federaţia Rusă în Republica Moldova, Moscova ar fi fost nevoită să respecte voinţa desidenţilor de la Chişinău. Din păcate, această vioară care cântă pe mai multe note ne prezintă un tablou foarte sumbru, inclusiv în ceea ce priveşte viitorul cetăţenilor Republicii Moldova de dincolo de Nistru. Mă tem că Rusia va încerca să pună comunitatea internaţională în faţa faptului împlinit aşa cum a făcut şi în cazul altor zone de conflict pe care ea le-a creat şi le-a menţinut în mod artificial.
Cum vedeţi decizia Radei Supreme de la Kiev prin care regiunile separatiste au obţinut o autonomie mai largă. Va urma o transnistrizare a Ucrainei?
Lipsa de experienţă şi de viziune a autorităţilor de la Kiev au dus la faptul că s-a permis pierderea a mai mult de jumătate din teritoriul ţării. Situaţia din Ucraina nu se va schimba foarte curând, iar Rusia vede că nu este nici un obstacol în a-şi duce mai departe ambiţiile imperiale. Cred că din tot ce se întâmplă în Ucraina, politicienii şi oamenii preocupaţi de viitorul Republicii Moldova trebuie să conştientizeze cât de mari sunt riscurile. Ucraina, care este un stat atât de mare, nu a reuşit să definească foarte bine care sunt interesele şi care pot fi partenerii reali în a-şi consolida poziţia şi între a oscila între est şi vest. Această abordare s-a dovedit a fi un adevărat eşec. Republica Moldova nu poate fi un stat care mediază între est şi vest. Statele mari nu au nevoie de mediatori mici şi neimportanţi. Statele mari au nevoie de zone sigure,
Europa este vulnerabilă în faţa acestor ameninţări, pentru că nu există încă o coordonare unitară pe acest plan. Sigur că în cadrul NATO lucrurile stau altfel şi aceasta este singura salvare pentru România şi pentru celelalte state ameninţate direct, cum sunt ţările baltice. Pentru Ucraina urmează o perioadă foarte dură de încercări şi provocări din partea Rusiei.
Şi România, şi alte state sunt ameninţate de Rusia
Cum se simte România în contextul actualelor evoluţii geopolitice?
Rusia duce un război asimetric. Nu mai intră cu tancurile. Instrumentele pe care le foloseşte sunt cu totul diferite. Am văzut lucruri pe care nu ni le imaginam că se puteau întâmpla. De exemplu în România, un fost ministru de Externe şi fost preşedinte al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, fost eruoparlamentar, adică omul care ştie exact cât cântăreşte fiecare frază, diplomat de carieră, Adrian Severin, pe care l-am auzit zilele trecute că România ar trebui să se gândească foarte serios dacă nu este o opţiune mai bună să se apropie de Rusia. El a criticat în termeni foarte duri SUA, partenerul nostru strategic. Din acest punct de vedere, Rusia duce un alt tip de război cu Europa. Am văzut şi experţi militari care spun că nu este exclus ca în spatele valului de imigranţi care s-au năpustit în UE să fie implicată şi Federaţia Rusă. Există o serie de acţiuni directe care pun în dificultate UE astăzi. Eu sper ca toate aceste şocuri să-i facă pe europeni să înţeleagă că dincolo de interesele economice, care sunt importante, există interese de securitate mult mai importante. Conflictul din Ucraina a început o dată ce a fost semnat Acordul de Asociere cu UE. Din acest punct de vedere lucrurile sunt foarte clare şi pe nimeni nu mai poate păcăli Rusia prin atitudinea sa. Şi România, şi alte state sunt ameninţate acum de Federaţia Rusă, atât prin declaraţiile unor oficiali de nivel înalt, cât şi prin acţiuni directe.
Se încarcă comentariile...
