Ce aşteptări are Chişinăul de la summitul de la Vilnius

Premierul Iurie Leancăsperă că preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, se va ţine de cuvânt şi că Acordul de Asociere, care va fi parafat, va fi semnat în septembrie anul viitor FOTO AFP

Astăzi începe, în capitala Lituaniei cea de-a treia reuniune a Parteneriatului Estic, unde Republica Moldova urmează să parafeze Acordul de Asociere la UE. „Un eveniment istoric“, spun liderii coaliţiei de guvernare, care vor merge in corpore la Summitul Parteneriatului Estic.

Procedura de parafare este una tehnică, iar demnitarii de la Chişinău vorbesc deja despre acţiuni post-Vilnius, în speţă despre semnarea Acordului, care ar urma să aibă loc în septembrie anul viitor. „După parafare, urmează traducerea textului în limbile oficiale ale Uniunii Europene. Potrivit calendarului agreat cu instituţiile europene, semnarea Acordului este programată pentru septembrie 2014. Odată cu semnarea acestuia, aproape 80% din prevederi, în special cele ce ţin de Zona de Liber Schimb, vor fi aplicate provizoriu, cu excepţia celor care conţin clauze tranzitorii“, a declarat ieri premierul Iurie Leancă, într-un interviu pentru Agerpres.

Moment de cotitură

Preşedintele ţării, Nicolae Timofti, s-a adresat aseară către cetăţeni, vorbindu-le despre summitul de la Vilnius - momentul de cotitură în destinul Moldovei. „Înseamnă că nu mai suntem singuri în năzuinţele noastre, în dorinţa de a trăi mai bine într-o societate civilizată şi prosperă“, a spus şeful statului. „Momentul Vilnius, pe care l-am aşteptat cu nerăbdare în ultima perioadă, este pe punctul de a se produce. La Vilnius vom parafa Acordul de Asociere, stabilind astfel premisele pentru o decisivă legătură politică şi economică cu spaţiul european“, a declarat Nicolae Timofti.

Oaspeţii, serviţi cu vinuri moldoveneşti

La summitul de la Vilnius vor avea loc paralel o reuniune a societăţii civile din cele şase ţări ale Parteneriatului Estic (Republica Moldova, Ucraina, Belarus, Georgia, Armenia şi Azerbaidjan) plus reprezenţanţii statelor-membre UE, un forum economic şi o întrunire pe dimensiunea parlamentară. De asemenea, sunt preconizate o reuniune a Partidului Popular European şi o serie de întrevederi bilaterale cu şefii delegaţiilor din diferite ţări. La multe dintre aceste întruniri se va servi vin moldovenesc şi georgian. În plus, cei peste 500 de invitaţi vor gusta şi din prunele uscate şi nucile moldoveneşti.

Republica Moldova întruneşte criteriul principal pentru aderare prevăzut de art. 49 al Tratatului Uniunii Europene, şi anume că suntem un stat european geografic, istoric şi cultural. Iurie Leancă,  premier

O parte din reprezentanţii Chişinăului au plecat ieri spre Vilnius. Cea mai mare parte a delegaţiei, în frunte cu premierul Iurie Leancă, va merge astăzi. „Azi, ministrul de Externe Natalia Gherman va parafa tehnic, îşi va pune semnătura, pe fiecare din cele 1.300 de pagini ale Acordului. Procedura va dura cam trei ore“, a declarat Igor Klipii, ambasadorul moldovean în Lituania.

Fără perspective de aderare

Dacă unii experţi în politică externă vorbesc despre un eşec al UE la Vilnius, asta după ce Ucraina a anunţat joia trecută că renunţă la parcursul său european, alţii cred că Chişinăul va fi lăudat pentru evoluţiile din ultimul timp. Potrivit unui proiect de declaraţie a summitului de la Vilnius, ţările membre UE vor saluta progresele înregistrate de Republica Moldova şi Georgia, dar nu le vor oferi nicio perspectivă de aderare.

Ne alăturăm unui spaţiu al păcii, siguranţei şi prosperităţii, în care oamenii sunt solidari unii cu alţii, iar statele comunitare îşi ajută partenerii să facă faţă celor mai dificile provocări. Nicolae Timofti, preşedinte

„Nu e mare surpriză ce se va întâmpla la Vilnius. Era un eşec relativ aşteptat. Dacă la început de an se vorbea de semnarea acordurilor cu Ucraina şi cu Moldova, acum vom avea parafare Moldova, parafare Ucraina. Un lucru e cert: la Vilnius nu se va da nicio garanţie de integrare europenă şi nici nu se va discuta niciun instrument care să aducă aceste ţări în Europa“, a spus ieri, la Adevărul Live, profesorul universitar Dan Dungaciu.

„Moldova, menţionată în cei mai buni termeni“

Victor Chirilă, directorul executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă, spune că e prematur să ne facem nişte concluzii, pentru că discuţiile oficale şi neoficiale asupra textului declaraţiei vor continua până pe 29 noiembrie. „Cred că Moldova va fi menţionata în cei mai buni termeni în aceasta declaraţie. În mod cert, se va face referire la succesele obţinute, precum şi la perspectivele asocierii politice, integrării ecnomice şi la capitolul liberalizarea regimului de vize cu UE. Moldova va obţine promisiunea UE de a semna acordul de asociere la anul viitor, precum şi angajamentul UE de a aplica principiul mai mult pentru mult, ceea ce înseamnă mai mult sprijin politic, economic, financiar pe măsura implementării reformelor“, a declarat specialistul. Mai mult, Victor Chirilă crede că în declaraţie vor fi  reiterate aspiraţiile europene ale Chişinăului. „Nu exclud menţionarea articolului 49 al Tratutului UE, care se referă la perspectiva de aderare. Cred că, în acest moment, este tot ce poate oferi UE, având în vedere limitele juridico-politice ale Politicii Europene de Vecinatate şi ale Parteneriatului Estic“, este optimist Victor Chirilă.

Ucraina cu succesele ei, noi cu ale noastre

Elanul nostru proeuropean nu ar trebui să depindă de comportamentul Kievului, sunt de părere experţii. „Noi trebuie să urmărim miza noastră. Ucraina are scopurile şi rezultatele ei, noi le avem pe ale noastre. Republica Moldova n-a fost întotdeauna fericită că a fost pusă la pachet cu Ucraina“, a comentat Igor Klipii, ambasadorul nostru la Vilnius.

Cât despre lipsa unei perspective de aderare în proiectul de declaraţie a summitului, diplomatul crede că mult mai important pentru noi este Acordul de Asociere. „Nu trebuie să ne precipităm, pentru că varianta care includea articolul 49 era de asemenea un draft. Mult mai important este, totuşi, conţinutul Acordului de Asociere, care va avea, cu siguranţă, o pondere juridică mai grea decât forma mai simplă a declaraţiei comune“, a menţionat Igor Klipii. „Este foarte greu să pui într-o declaraţie comună referinţe şi perspective pentru ţări diferite cu diferite aspiraţii. Nu ştim care va fi textul declaraţiei comune, dar el nu trebuie perceput personalizat pentru Republica Moldova“, conchide ambasadorul Republicii Moldova în Lituania.