Ce spun experţii despre interzicerea utilizării sintagmei „limba română“ în Găgăuzia

Intrarea în oraşul Comrat din regiunea autonomă Găgăuzia din Republica Moldova

Analiştii spun că decizia Adunării Populare a Găgăuziei de a interzice utilizarea sintagmelor: „limba şi literatură română“, şi „istoria românilor“,  în autonomie face parte dintr-o serie de provocări înainte de Vilnius.

„Această decizie vine să destabilizeze situaţia politică în Moldova înainte de Summitul de la Vilnius. Cred că este inspirată inclusiv din exteriorul ţării pentru a destabiliza situaţia şi pentru a îngreuna mersul Republicii Moldova spre calea integrării europene şi în special parcursul ei spre Vilnius. Mă refer, în primul rând, la Rusia care are influenţă reală în Găgăuzia“, susţine analistul Anatol Ţăranu

Totodată, el spune că soluţiile pentru rezolvarea acestei probleme sunt la Chişinău. „Când fac referinţă la Constituţie, politicienii din Găgăuzia de fapt fac referinţă la existenţa unei ambiguităţi în practicile politice din Republica Moldova, când textele legiuitorilor nu corespund cu adevărul ştiinţific. Autorităţile din Găgăuzia intervin într-o zonă ce nu ţine de ei. Curicula şcolară este o prerogativă a organelor de stat centrale. Chişinăul trebuie să se clarifice cu propriul text şi să nu dea motive organelor de jos să-l interpreteze dualist“, mai spune specialistul.

„Provocări de cinci bănuţi“

De aceeaşi părere este şi comentatorul politic Oazu Nantoi. „Ceea ce se întâmplă în sudul ţării ridică întrebarea când Parlamentul Republicii Moldova va formula întrebare: pentru ce a fost constituită această autoritate teritorială administrativă? Pentru înfloririea şi dezvoltarea limbii şi culturii naţionale ale concetăţenilor noştri găgăuzi sau pentru a deveni un focar de provocaţii de cinci bănuţi?“, se întrebaă Oazu Nantoi.

Foto dreapta: regiunea autonomă Găgăuzia din Republica Moldova FOTO wikipedia.org

„Parlamentul Republicii Moldova trebuie să iniţieze un dialog cu autonomia găgăuză şi să introducă acele modificări în legea cu privire la statutul autonomiei care pe viitor ne-ar scuti de astfel de iniţiative. Noi, cei care suntem majoritari nu suntem în stare să stabilim nişte reguli de joc ca pe de-o parte să-i integrăm, fără asimilare pe reprezentanţii minorităţilor, pe de altă parte să ne scutim de asemenea surprize de cini bănuţi“, adaugă, Oazu Nantoi.

În opinia lui Marius Dorin Lulea, preşedinte al organizaţiei Acţiunea 2012, „deciziile Adunării Populare nu pot trece peste legislaţia Republicii Moldova, deci decizia luată astăzi va fi anulată şi niciodată pusă în aplicare”. Mai mult, într-o postare pe blogul său de pe adevarul.ro. Lulea scrie că „este doar apă de ploaie aruncată în vânt, iar ştirea face partea din campania clasică pe care Formuzal o foloseşte în mod constant”.

Adunarea Populară a Găgăuziei a decis să interzică pe teritoriul regiunii autonome termenii de „limba română”, „literatura română” şi „istoria română”. Interdicţia urmează să fie aplicată în toate instituţiile de stat, inclusiv în şcolile de pe teritoriul Unităţii Teritorial Administrative Găgăuzia.