Proiect grandios pentru restaurarea ruinelor cetăţii maghiare Sfântul Ladislau, de pe malul Dunării FOTO
0Aproape 5 milioane de euro pentru reabilitarea ruinelor Cetăţii Ladislau din comuna Coronini (judeţul Caraş-Severin).
Pe malul românesc al Dunării, pe teritoriul adminsitrativ al localităţii Cornoni (numită după numele guvernatorului Banatului din perioada 1849-1859), pe o culme stâncoasă, se pot vedea rămăşiţele cetăţii Sfântului Ladislau, ridicată de regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg, în anul 1428, pentru a întări graniţa de pericolul otoman.
Vizavi, pe malul celălală, în Serbia, se află ruinele pitoreşti ale cetăţii Gulobaţ, care se află într-un amplu proiect de restaurare. Şi acesta ajunge în posesia regelui Sigismund, iar în 1481 a fost ocupată de Paul Chinezul (Kinizsi Pal).
Dacă sârbii au avut grijă să reconstruiască Golubaţul, încă de pe vremea lui Tito, iar acum este o veritabilă atracţie turistică, ruinele cetăţii Sf. Ladislau de la noi au fost lăsate în paragină.
Vestea bună este că Cetatea Sfântului Ladislau urmează să se transforme în bine, în urma unui proiect de restaurare, din fonduri europene. Aproape 5 milioane de euro au fost alocaţi pentru lucrări de consolidare şi refuncţionalizare a spaţiilor existente, pentru reamenajarea (reconstruirea) turnului cetăţii, pentru amenajarea unor alei, platforme şi pasarele. De asemenea, se va ridica şi un corp nou, toalete şi alte zone în beneficiul viitorilor turişti. În plus se va reliza şi iliminarea arhitecturală.
“Compusă dintr-o primă incintă mai largă, aproximativ elipsoidală, alături de alta interioară, de formă aproape triunghiulară, dezvoltată cu axa mare pe direcţia est-vest. Extrema de est este dominată de un donjon circular.
De la acesta se dezvoltă către sud un sistem de poartă, iar apoi un palat, compus din trei încăperi, sigur odinioară etajat. Cea mai importantă a fost încăperea centrală (aula), cu pivniţe boltite.
Latura de nord a triunghiului este frântă median de un turn exterior, cu muchie în ax şi se termină printr-un mic turn rectangular care face legătura şi cu latura din vest. Un zid solitar prelungeşte de-a lungul Dunării marginea platoului, de la colţul de nord-vest al palatului până la un alt mic turn rectangular. Zidurile avuseseră 2,80-3 metri grosime. Pe latura de nord a exis¬tat un şanţ cu lăţime de 9 metri, dotat cu un pod ridicat pe două picioare de piatră. O prima fază a fost datată la mijlocul secolului al XIII-lea. Intervenţii majore s-au produs în primele decenii ale sececolelor al XV-lea.
Menţionările documentare provin din sec. al XV-lea (prima la 1428). Atunci se bucură de o atenţie sporită din partea regalităţii şi este refăcută. Rolul ei se încheie în acelaşi secol”, aflăm de pe site-ul cetati.medievistica.ro.
Informaţii inedite despre această cetate a oferit şi Maria Roşu, care deţine unul din cele mai interesante bloguri de mediavistică din zona de Vest, asztrorege.blogspot.ro.
Citeşte şi:
VIDEO Cum arăta acum 700 de ani cetatea Golubăţ una din minunăţiile de la Cazanele Dunării
Insula cailor sălbatici, paradisul ascuns al Banatului. Comuniştii au vrut să facă aici un depozit de deşeuri
Primul hotel plutitor din România, gata de inaugurare: satul lacustru care îi va face pe turişti să creadă că sunt în Maldive sau în Bora Bora
FOTO Ţinutul Cehesc din Banat: O enclavă care se încăpăţânează să supravieţuiască istoriei