Personalităţi controversate din Banat: “Femeia în roşu”, iubita mafiotului John Dillinger

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Ana Cumpănaş

Chiar dacă Ana Cumpănaş nu mai trăieşte de mult, povestea ei e mai vie ca niciodată. Încă se pun întrebări despre viaţa şi moartea celei numite „femeia în roşu”. Misterul specific romanelor poliţiste revine ori de câte ori încearcă cineva să-i calce pe urme.

Despre bănăţeanca Ana Persida-Cumpănaş, cea care l-a turnat pe celebrul gangster John Dillinger, s-au scris multe de-a lungul timpului, sau făcut filme, piese de teatru, iar romanul „Femeia în roşu”, de Mircea Nedelciu, Adriana Babeţi şi Mircea Mihăieş reprezintă cel mai important document. 

Şi totuşi... Chiar dacă Ana Cumpănaş nu mai trăieşte de mult, povestea ei e mai vie ca niciodată. Încă se pun întrebări despre viaţa şi moartea celei numite „femeia în roşu”. Misterul specific romanelor poliţiste revine ori de câte ori încearcă cineva să-i calce pe urme. Asta am încercat şi noi...  

Ana Cumpănaş s-a născut în satul Lunga, comuna Comloşul Mare, în 1889. A emigrat în America în 1914, unde, la început, a lucrat ca prostituată. La 35 de ani a devenit cea mai bogată româncă din SUA, fiind patroana unui mare hotel din Chicago, unde a stat chiar şi Regina Maria. În plină perioadă a prohibiţiei, în hotel a funcţionat şi un bordel clandestin. 

Românca a devenit una din iubitele mafiotului John Dillinger, care a ajutat-o să răzbească. Când a fost părăsită de „inamicul nr.1 al Americii”, Ana Cumpănaş a făcut un pact cu FBI, care a pus cel mai mare preţ de până atunci pentru prinderea unui om, 25.000 de dolari. 

Înţelegerea a fost pusă în practică pe data de 22 iulie 1934, când, în faţa cinematrografului Biograpf, din Chicago, este ucis de poliţie John Dillinger. Ana Cumpănaş s-a oferit să se îmbrace în roşu pentru a fi văzută mai uşor de agenţii FBI, iar la terminarea filmului, a ieşit la braţ cu Dillinger. La un semn al ei, care s-a aplecat după batistă, iar poliţiştii şi-au început tirul. 

În schimbul trădării, bănăţeanca a cerut bijuterii şi bani, dar până la urmă nu a primit nimic şi a fost expulzată din SUA. 

Revine în România în 1935 şi se stabileşte la Timişoara, unde trăieşte cu teama că oamenii lui Dillinger o vor cauta. În martie 1947, la 55 de ani, moare în condiţii suspecte. A fost găsită chircită în pat, cu genunchii la gură, toată vânătă. Ziarul Temswarer Zeiting a anunţat cu tilul de-o şchiopă misterioasa moarte a „Femeii în roşu”.

În căutarea "Femeii în roşu"

Deşi nu mai trăiesc oameni care au avut de-a face sau au conosut-o pe Ana Cumpănaş, am plecat pe urmele ei, în dorinţa de a descoperii o câtuşi de mică urmă. Primul drum a fost în satul natal Lunga, de la graniţa cu Serbia, aflat la 50 de km de Timişoara. 

Surpriza e că majoritatea sătenilor habar nu au de povestea „Femeii în roşu”. Unii bătrâni au auzit de o legendă, dar poveştile nu sunt clare. La Primăria Comloşul Mare am găsit deschidere, chiar dacă în trecut a fost ignorată cât se poate de mult această poveste. A reprezentat un subiect tabu, pentru că oficialităţile nu doreau să se mândrească cu o prostituată şi o trădătoare, în calitate de cea mai celebră personalitate din localitate.

Sergiu Soica, un tânăr profesor de religie, referent cultural la Primăria Comloş, se oferă să ne fie ghid în demersul nostru. 

Cunoaşte bine povestea şi e un susţinător al reabilitării Anei Cumpănaş. 

„În vest, în fiecare sat există un eveniment din istoria lor cu care se mândresc şi pe care-l promovează. Cred că ar trebui să ne mândrim şi noi cu Ana Cumpănaş, chiar dacă a fost un personaj negativ. Eu susţin să se facă chiar şi un mic muzeu. Datorită ei s-a auzit peste tot de localitatea noastră, dar ea nu are nici măcar placă comemorativă. De parcă nici nu ar fi existat”, spune Sergiu Soica.

Profesorul de română Traian Galetaru este singurul din sat care te poate lumina. Redactorul sef al revistei locale „Suflet nou” este un mare colecţionar al ziarelor şi revistelor vechi din perioada interbelică. 

Scoate din dulap artileria grea şi începe să povestească. „Trebuie să eliberăm masa. Am nevoie de loc să vă arăt ce am. Eu vă arăt, voi mă întrebaţi. Sunt articole despre Ana Cumpănaş, din ziarele vremii. Uitaţi ziarele, puteţi să le răsfoiţi. Am să vă arăt o poza unicat, cu ea moarta! Şi încă o poză cu ea în Timişoara, alături de unu Pescariu cu care s-a încurcat. Şi mai am nişte poze”, spune profesorul, care expune toată „marfa” pe masă. 

Deşi spune că le vorbeşe la şcoală despre „Femeia în roşu”, copiii din Comloş nu cunosc povestea. „Nici nu-i interesează subiectul”, trage concluzia Galetaru. Aflăm că nu mei există casa în care a locuit, iar nimeni altcineva nu ne va mai putea da informaţii care să ne ajute.

Scenariu de Hollywood

Comloşenii ar putea deveni celebri dacă regizorii americani se gândesc să vină să facă un film despre viaţa Anei Cumpănaş. S-au turnat numeroase filme despre Johnn Dillinger, inamicul numărul unu al Amercii, din perioada prohibiţie. Ultimul îl are în rolurile principale pe Johnny Deep.

Informaţiile despre Ana Cumpănaş au fost puţine. Scenariştii de la Hollywood ar putea avea în curând de lucru, pentru că romanul “Femeia în roşu”, scris de Mircea Nedelcu, Adriana Babeţi şi Mircea Mihăieş, care a făcut furori în România, va fi tradus pentru prima dată în engleză. Cel puţin acesta este dorinţa scriitorilor, care speră că documentarul lor despre viaţa Anei Cumpănaş va fi un bestseller, peste Ocean.

“Au apărut multe filme cu gansteri şi despre Dillinger, ultimul rol a fost interpretat de Johny Deep. Dar habar nu au despre viaţa Anei Cumpănaş. Ştiu doar că s-a născut în România şi atât. Până nu se traduce cartea nici nu vor afla. Este un document 100 la sută”, spune Adriana Babeţi. 

A fost omorâtă de FBI?

Cartea scrisă de Nedelciu, Babeţi şi Mihăieş nu este completă. Ulterior au apărut informaţii noi privind moartea lui John Dillinger. Se presupune că cel omorât atunci nu a fost Dillinger. Acesta nu a mai putut fi recunoscut după ce faţa i-a fost ciuruită de gloanţe. A fost identificat de sora lui după o cicatrice la picor, însă în registrul de după autopsie nu se pomeneşte de nicio cicatrice. Cadavrul avea ochii caprui, iar Dillinger aparea în actele poliţiei cu ochii gri. Odată cu aceste noi informaţii, Adriana Babeţi, este convinsă că Ana Cumpănaş a fost omorâtă la Timişoara, de către FBI.

“Era singura persoană care ştia adevărul despre Dillinger. Moartea ei a fost oricum suspectă. A fost asasinată de FBI. În roman acest lucru nu este spus. Este clar că adevăratul Dillinger a murit mult mai târziu. A făcut şi transplant de amprente şi îi timitea preşedintelui Hoover poze cu el, îl suna, se distra că nu au fost în stare să-l prindă”, spune Adriana Babeţ.

Casa în care a locuit Ana Cumpănaş se află pe actuala stradă Petofi Şandor, nr.2, care se află în complexul studenţesc. Fostul proprietar a murit în urmă de curând, iar acum casa e de vânzare. 


Munca în trei
 

Cei trei scriitori au documantat timp de un an, între 1985-1986. Munca a fost împărţită pe trei filiere: Mircea Mihăieş s-a ocupat de informaţiile din America, Adriana Babeţi a luat la pas Banat-ul, iar Mircea Nedelcu, care a murit în 1999, a cotrobăit prin arhivele din Bucureşti. Cartea a fost trimisă la Editura Militară, însă a fost blocată la tipar de Ilie Ceauşescu. A fost tipărită după revoluţie, în patru ediţii şi s-au vândut peste 120.000 de exemplare.

Povestea Anei Cumpănaş a ajuns în manualele alternative de la Humanitas şi se predă la licee în clasa a X-a. „Femeia în roşu” este lectură obligatorie şi la facultăţile de litere.


Articol a fost publicat în Adevărul de Seară Timişoara, în 6 ianuarie 2009 

Timişoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite