Cum se extrăgea aurul în vechime din râurile Jiu şi Olt. Bijuterii confecţionate ulterior de ţiganii robi
0
Aurul era prezent în mai multe cursuri de apă din Oltenia, susţin istoricii, fiind extras chiar din perioada geto-dacică.
Metalul preţios se găsea în Jiu sau Olt. Aurul era extras prin procedeul nisipurilor aurifere, care era folosit şi de daci. Istoricii susţin că şi în perioada medievală se desfăşura această activitat.
„Informaţii directe cu privire la culegerea aurului de pe fundul albiilor unor râuri ca Olăneşti, Olt sau Jiu există abia din secolul al XVI-lea, procedeul spălării nisipurilor aurifere fiind cunoscut cu mult timp înainte, încă din perioada geto-dacică. Vechimea prelucrării metalelor nobile poate fi dovedită şi atunci când pronunţăm denumirile respective în limba română, ocazie cu care apare clar o derivaţie din fondul lexical latinesc“, menţionează istoricul Romeo Popa în studiul „Aspecte privind viaţa economică în Oltenia“.
Matriţe din bronz sau fier folosite pentru confecţionarea bijuteriilor
Bijuteriile erau confecţionate într-un stil bizantin prin folosirea unor matriţe confecţionate din bronz sau fier. „Citite într-un anumit fel, câteva documente medievale atribuite cronologic veacurilor al XIV-lea şi al XV-lea ne arată că meşterii argintari aveau obiceiul să nu-şi semneze creaţiile, o bună parte dintre podoabele studiate adoptând ca manieră de lucru stilul bizantin.
Executate în tehnica «au repousse», piesele de mici dimensiuni s-au obţinut prin baterea cu matriţe confecţionate din bronz sau fier, placa de argint destinată modelării fiind aşezată pe o planşă din mastic ce acoperea matriţa cu o scândură subţire sau o bucată de piele – pentru amortizarea loviturii – şi se bătea cu ciocanul până când modelul apărea imprimat pe suprafaţa metalului. (...) Podoabele analizate scot în evidenţă procesul de integrare petrecut atât la nivel local, cât şi în cadrul lumii balcanice, ele păstrând, prin tehnica utilizată, vechi tradiţii inspirate din arta bizantină şi italiană, cele aparţinând spaţiului italian reprezentând intermediarul natural al ţărilor române pentru relaţiile cu occidentul . Faptul că cea mai mare parte a bijuteriilor confecţionate în spaţiul românesc expun o tehnică de lucru şi o manieră artistică ce le apropie de imperiul bizantin, atestă existenţa unor legături trainice cu acesta, prezenţa lor aici datorându-se, mai mult ca sigur, schimburilor comerciale efectuate cu regiunile sud-dunărene.“, menţionează istoricul.
Bijuterii realizate de ţiganii robi
Au fost descoprite brăţări, cercei, inele, catarame, broşe, şiraguri de mărgele etc. Meşterii care le confecţionat se regăseau şi în rândurile ţiganilor robi. „Hrisoavele medievale ne lasă să înţelegem faptul că, printre cei care confecţionau podoabe în secolele XIV şi XV, se aflau şi ţiganii robi ai moşiilor domneşti, boiereşti ori mănăstireşti, amintirea lor fiind dublată de cea a meşterilor în fier, consemnaţi documentar sub numele de «faur» sau «făurar»“, prezintă Romeo Popa.
Se încarcă comentariile...
