TARGOVISTE : Viceprimarul “Body”, fost partener cu tovarăşii lui Ghenosu

Numele actualului viceprimar al municpiului Târgovişte, George Bogdan Ana, apare în investigaţiile Crimei Organizate alături de persoane suspecte care au avut legături cu Florin Pîrjol, zis Ghenosu, Şeri sau Regele din Târgovişte.

 “Body” era partener cu un alt târgoviştean, Eugen Martin, zis „Gicuţă" care, potrivit anchetatorilor, prin firmele sale ar fi contribuit la spălarea banilor obţinuţi de clanul Ghenosu în Occident, când încă desfăşura operaţiuni acolo. Eugen Martin nu a avut decât o singură societate înfiinţată în anii în care clanul Ghenosu „lucra" în Franţa şi Spania. Firma se ocupa cu activităţi „de protecţie şi gardă" şi se numea MEB Security. Societatea este, în prezent, în lichidare, iar partenerii sunt acum, după cum spune chiar viceprimarul, „ doar simple cunoştinţe". Eugen Martin şi viceprimarul George Bogdan Ana au mai fost „colegi" şi în Consiliul de Administraţiei al regiei locale de transport în comun.

Sfetnic în robă pentru interlopi

Magistratul prahovean Dumitru Rebegea a regizat strategia juridică prin care să-l poată elibera pe interlopul târgoviştean Florin Pîrjol, zis Ghenosu. Clanul lui Florin Pîrjol, zis Ghenosu - unul dintre cele mai violente din România - a beneficiat mereu de o clemenţă suspectă  din partea Justiţiei.
La sfârşitul anului trecut a avut loc unul dintre cele mai grave cazuri de corupţie din Justiţie: un judecător de la Tribunalul Prahova i-a făcut scăpaţi pe doi lideri ai unor grupări interlope, contra a 30.000 de euro.

Rebegea a „accesat" clanul Ghenosu

La începutul lunii octombrie, Dumitru Rebegea a aflat că urmează să-i vină la judecată dosarul de eliberare condiţionată lui Florin Pârjol - „Ghenosu", arestat pentru şantaj şi alte infracţiuni. Cu câteva luni înainte, magistratul aflase de la Viorica Pilică - avocatul prin care judecătorul primea banii de la interlopi - că un anumit Eugen Martin, din Târgovişte, îi solicitase serviciile în privinţa aceluiaşi dosar, în care acesta era cercetat, în stare de libertate, alături de Florin Pîrjol. Luni, 5 octombrie 2009, judecătorul Dumitru Rebegea s-a întâlnit cu avocata-intermediar la domiciliul acesteia. Trebuia să primească ultima tranşă din banii de la Sandu Zamfir - „Austrianu" - interlopul din Ploieşti pe care tocmai îl eliberase.

După ce a încasat tainul, Rebegea şi-a adus aminte de gruparea Ghenosu şi de solicitarea lui Eugen Martin. Aşa că i-a povestit avocatei că urmează să judece acest dosar şi că măsura arestării preventive a lui Ghenosu urma să expire duminica următoare, la 11 octombrie 2009. Rebegea i-a solicitat avocatei să caute o persoană interesată de punerea în libertate a lui Florin Pîrjol, fixând chiar şi preţul eliberării: 20.000 de euro. Imediat, Viorica Pilică l-a contactat pe Eugen Martin, căruia i-a comunicat faptul că există posibilitatea ca Ghenosu să scape. „Mâine vino pe la mine ca să-ţi spun ce ai de făcut. Într-o săptămână, după ceas, o să dăm noroc!", a fost mesajul trimis de intermediarul avocat către omul din gruparea Ghenosu.

Judecătorul a fixat data judecăţii pentru vineri, 9 octombrie. Tot el a şi elaborat planul: avocaţii lui Pîrjol urmau să nu se prezinte la proces, iar clientul lor trebuia să refuze avocatul din oficiu. Bineînţeles, în plan se mai menţiona ca Eugen Martin să depună şi cei 20.000 de euro la avocata Pilică. În preziua procesului, Rebegea s-a interesat clar dacă fusese rezolvată problema absenţei avocaţilor: „Deci, mâine să nu vină niciunul (avocaţii - n.n.) şi discutăm luni. Iar el (Florin Pîrjol - n.n.) să zică că...vrea să fie...să nu fie singur, să fie cu ei (cu avocaţii aleşi - n.n.)".

Tactică de corupţie

Pe 9 octombrie 2009, în ziua procesului, actorii au făcut perfect jocul regizat de magistrat. Avocaţii aleşi nu au fost prezenţi şi, de formă, magistratul a suspendat şedinţa şi a cerut insistent să fie luată legătura cu apărătorii lui Pîrjol. A insistat şi în faţa inculpatului să îşi ia un apărător din oficiu.
Florin Pîrjol şi-a jucat, însă, bine rolul şi a refuzat. În aceste condiţii, Dumitru Rebegea a dat termen de judecată, pentru lipsă de apărare, peste trei zile, adică pentru luni, 12 octombrie. Numai că duminică, pe 11 octombrie, lui Ghenosu i-a expirat termenul de arest. Astfel, liderul interlop a ieşit fără nicio problemă din puşcărie.

Ultimele discuţii telefonice avute de intermediarii Pilică şi Eugen Martin au arătat disperarea procurorilor faţă de măsura lui Rebegea: „Am reuşit copilu'! Ăia răii (procurorii - n.n.) sunt aici, în disperare. Vede că îl scapă printre degete. Duceţi-vă şi luaţi-l".

Pentru această afacere, Eugen Martin a dat 20.000 de euro. Avocata Pilică i-a spus judecătorului Rebegea că a primit doar 17.000. Magistratul şi-a oprit 9.000 de euro, iar restul i l-a dat avocatei. După eliberare, Florin Pîrjol s-a întors la Târgovişte. Acum este dat dispărut. Vecinii spun că nu l-au mai văzut nici la domiciliul mamei sale - unde îşi are „cartierul general" - şi nici la vila pe care a ridicat-o.

Veriga „Gicuţă"

„Eu nu sunt vinovat în cazul de şantaj. Chiar victima a declarat acest lucru", povesteşte omul de afaceri. „Gicuţă" respinge o prietenie cu Florin Pîrjol: „ne cunoaştem, că oraşul e mic. Dar nu sunt prieten cu el".

Eugen Martin declară că banii oferiţi pentru scoaterea liderului interlop din puşcărie provin din activitatea firmelor sale. A recurs la acest gest din teamă, pentru „că în oraş se vorbea deja că liderii clanului sunt jos, iar eu în libertate...". Cu alte cuvinte, Eugen Martin ar fi fost suspectat „de oraş" că i-ar fi „vândut" pe interlopi. Despre sumă, „Gicuţă" zice că „am acte să dovedesc de unde-i am. Am dat banii avocatei Pilică ca să mă înveţe ce să fac".

Condamnat în Franţa, achitat acasă

„În perioada 2000 - 2003, Pîrjol Florin Nicolae a organizat şi a condus o grupare de crimă organizată care s-a ocupat cu racolarea de tinere din România, în scopul exploatării sexuale în Spania şi în Franţa. În luna mai 2003, în urma unei cooperări internaţionale între structurile de crimă organizată din România şi Franţa, autorităţile din Nisa au arestat sub acuzaţia de proxenetism agravat şapte membri ai reţelei, inclusiv pe Pîrjol Florin Nicolae", povesteşte un ofiţer al Direcţiei de Combaterea Crimei Organizate.

Tribunalul de Mare Instanţă din Nisa l-a condamnat pe interlopul român la şapte ani de închisoare. Sentinţa a fost confirmată în 2006 de Curtea de Apel Aix en Provence şi a fost recunoscută de Curtea de Apel Bucureşti.

Ziarul „Adevărul" a descoperit că, tot în 2006, avocaţii lui Ghenosu au obţinut eliberarea condiţionată a acestuia şi extrădarea sa în România. Interlopul a ajuns în ţară şi a fost încarcerat la Penitenciarul Mărgineni. Numai că, în octombrie 2007, Florin Pîrjol a fost achitat de judecătorii Secţiei Penale a Tribunalului Dâmboviţa.

Motivul: cei aproximativ cinci ani de puşcărie, din totalul de şapte, petrecuţi de interlop în Franţa, au fost consideraţi suficienţi de judecătorii români. Aşa că au contopit anii de pedeapsă şi l-au eliberat. Prin aceeaşi sentinţă, lui Florin Pîrjol i se dădeau înapoi 40.000 de euro - bani confiscaţi pe motiv că proveneau din traficarea unei femei.

Elena Turcu l-a eliberat pe Ghenosu în 2008

La acea vreme, Secţia Penală a Tribunalului Dâmboviţa era condusă de Elena Turcu. Magistratul este unul controversat, după ce a fost prins de poliţişti conducând în stare de ebrietate şi a făcut un imens scandal atât la secţia de poliţie, cât şi la spital.

Coincidenţă, acelaşi magistrat - Elena Turcu - se regăseşte în completul de judecători care, în 2008, l-a eliberat din arest pe Ghenosu, după un scandal cu arma în mână, în plin centrul Târgoviştei. Atunci, potrivit ofiţerilor de la Crimă Organizată, Pîrjol a încercat să se răzbune pe un fost membru al reţelei sale care dezertase. Taberele s-au împuşcat cu arme cu gaz sau cu glonţ, iar atacul s-a lăsat cu trei răniţi.

Ghenosu a aşteptat doar câteva luni decizia de eliberare luată de completul de la Tribunalul Dâmboviţa, din care făceau parte judecătorii Elena Turcu, Anastasia Soare şi Liliana Lunescu.